Chemarea Muntilor este trofeul pe care il organizeaza CPNT-ul in cadrul Federatia Romana de Turism si Ecologie.
Anul acesta tabara de baza a fost amplasata pe Valea Bangaleasa-Moieciu de Sus.
De acasa am plecat inca de joi de pe la 6 jumate, avand ceva cursuri pe la scoala. Apoi am trecut pe la Nicu si impreuna am plecat cu bitzele spre Moieciu. Cu chiu cu vai, deoarece am avut ghinion sa prindem vant din fata, am ajuns si-n Moieciu. In Moieciu de Sus, am vaut o bere in centru, apoi la deal spre Bangaleasa.
Dupa ce am ajuns in tabara, eu m-am dus sa fac traseul de cros, tot cu bicicleta. In total Sacele-Tabara -70 km, traseu de cros -15 km.
Vineri dimineata a urmat amenajarea WC-urilor, montarea benerelor si a uriasului cort de armata.
Pe la 14, am plecat cu Vlad sa marcam prima parte a traseului de regularitate, pana in Saua Bucsa. Pentru ca stiu o coborare foarte faina din Bucsa spre Bangaleasa, nu am avut cum sa plecam fara bitze.
Pana in Moieciu de Sus, e splendid drumul acela la vale, chiar si cu vant de fata ajungand usor la 53 pe ora. Apoi din centru la deal, mai mult pe langa bicicleta.
Ba pe bitza, ba pe langa am ajuns si pe Bucsa, iar de aici la vale, e o nebunie traseul pentru bitza, este una dintre cele mai faine coborari pe care le stiu.
Cand ne-am intors in tabara forfota deja incepuse, concurenti venise-ra de prin toata tara.
A urmat sedinta tehnica cu participantii, sedinta tehnica cu oamenii din posturi, apoi actiunea s-a mutat la focul de tabara.
Dimineata au avut loc testele teoretice, in timp ce eu, dupa doua ore dormite, eram in centru montand poarta.
Urmatoarea proba, a fost cea de regularitate, care a constat in parcurgerea unui traseu montan prin Muntii Leaota si Bucegi.
Traseul de regularitate a fost urmatorul, s-a plecat din Moieciu de Sus- centru, s-a urcat spre Vf. La Bisericuta, printre gradinile localnicilor (prima bucata a buclei III la EcoMarathon), apoi s-a continuat pe muchia Barbuletul pana aprope de Varful Dudele, cand s-a facut stanga pe curba de nivel. Pana aici traseul urca destul de sustinut prin padure. De aici traseul a urcat pe Varful Bucsa si s-a continuat spre Saua cu acelas nume. Pana aici traseul a fost prin Muntii Leaota iar prin Saua Strungulita s-a trecut in Muntii Bucegi.Apoi au urmat Strungile Mici, Saua Strunga, Strungile Mari, Coltii Tapului si Saua Batrana. Din Batrana s-a coborat in Poiana Gutanu, unde a avut loc alpinismul. Din Gutanu s-a coborat direct in tabara, aici avand loc de Orientare.
Am mers si eu pe traseul de regularitate, insa am stat ultimul, recuperand fanioanele cu care am marcat traseul pana-n Bucsa.
Cu ocazia asta mi-am facut noi prieteni : )), nu credeam ca se poate merge atat de incet si de dezordonat.
Din postul 1, care era la intrarea in padure, a cooptat-o pe Andreea Soare cu mine si astfel am mai avut cu cine sa schimb cate o vorba.
A urmat postul 2, de unde l-am luat si pe Cezar si astfel am inceput sa ne inmultim. Si am iesit si din padure, am trecut si de Bucsa si i-am adunat si pe cei din postul 3, respectiv Andrada, Mihai si Horia. Am compus si cateva refrenuri privitoare la oamenii din posturi si astfel ne-am mai descretit si noi putin fruntile.
Dupa Bucsa, concurentii au mers pe traseu turistic si astfel nu a mai trebuit sa stam dupa ei. Si asa am inceput sa depasim echipe. Inainte de Strungulita am dat si de un petec de zapada.
In Strunga a fost pozitionat postul 5, unde au stat Oana si Andrei. De aici am ramas doar cu Andreea, ceilalti luand-o direct spre Gutanu, la alpinism.
De aici am tot depasit echipe, care m-au cam injurat un pic, din cauza traseului lung, spun ei. Mie nu mi s-a parut deloc lung si erau constieti ca CPNT-ul organizeaza concursuri adevarate, nu balaureli prin paduri de 2-3 ore. Asta este atitudinea noastra si nu o s-o schimbam. Timp au avut berechet, nu cred ca a depasit nimeni limita de 9 ore, asa ca per total a fost ok.
Strungile Mari, Coltii Tapului si iata ca am ajuns si in Postul 6, Refugiul din Saua Batrana. Aici am dat de Iuli si Andreea chitarista( cum ii spunem noi : )), avand vreo 4 andrele) si am facut o pauza de masa, mancand fantasticul senvis a lui Cezar.
Coborarea spre Gutanu a fost un adevarat chin pentru mine, deoarece dupa Hercules m-am ales cu o unghie bubuita, care intre timp s-a infectat si ma rupea de durere. Incet, incet am ajuns si la alpinism, apoi in postul 7, in poiana Gutanu, fosta cabana Gutanu si tabara.
Putina odihna si apoi a urmat culturalul si cantarea de dupa cultural. In cultural, eu am fost subiect de umor pentru celelalte cluburi din federatie.
La fel ca si in seara precedenta, nu am reusit sa dorm decat vreo 2 ore si astfel la 7 eram in picioare. Si acum a urmat partea grea, trezeste oamenii, care sa ma ajute la proba de cros si daca nu mi-au umplut concurentii indeajuns frigiderul, astia ai mei sigur au facut-o ca i-am trezit.
Cu greu am alcatuit un efectiv de vre-o 5 oameni. Dupa ce le-am spus ce au de facut, am plecat pe bitza in traseu sa marchez intersectiile si ultima portiune care parasea forestierul si mergea prin padure. Traseul a fost ok, mie mi-a placut, la baieti fiind mai interesant, trecandu-se si peste un parau, peste care am amenajat si un podulet.
La 9 fara cateva minute eram din nou in tabara si astfel startul s-a dat la 9.
Pe la 12 a fost premierea, unde Trofeul Chemarea Muntilor a fost castigat de prietenii nostrii de la Floare De Colt Brasov.
Concursul s-a incheiat prin cantarea noului imn al federatie, Prieten Bun, cantat de Catalin Selariu.
A urmat defluierea participantilor, adica trimiterea lor acasa, ecologizarea taberei, strangerea cortului de armata, demontarea budelor si alte activitati de genu.
Intr-un final am terminat si apoi pe bitza spre casa, cu o escala in Rasnov, in Talex, la o bere lasata cu cantare.
In concluzie, parerea mea ca organizator, este, ca ne-a iesit. Acest lucru ne-a fost confirmat si de felicitarile concurentilor. In acelas timp a fost destul de obositor si pentru mine, astfel la final fiind fara nici un pic de vlaga si dupa ce m-a batut soarele in cap la premiere m-am blegit de tot. Deja s-au adunat multe, nefiind recuperat dupa Hercules Maraton, care a avut loc cu 4 zile inainte de plecarea la trofeu.
MULTUMIM DE PARTICIPARE SI VA MAI ASTEPTAM!!!
urma sa fie cel mai bun sanvis din istoria stomacului meu :) dar n-a fost sa fie. va tin minte pe toti!
RăspundețiȘtergerePrimul...concurs al anului 2011 (in FRTE) si cel mai de "anduranta"!!! (lung dar fain si meritat din plin efortul!)...
RăspundețiȘtergereFelicitaaaaaaaaaari (Balane & Comp.) si la cat mai multe alte asemenea concursuri de inceput de an!
p.s. Felicitaaaaaaaari si pentru blog!.....SUUUUUUUUUUPER COOOOOOOOOL si la "obiect" pentru cei "in domeniu" =muntzomanii... :))!!!...
La "mai mare"!!!... Silviu - secretar SANDRU-Onesti