Dupa unde debut de an deloc grozav, as putea spune chiar groaznic, cu doua curse ratate, respectiv Postovaru Night si EcoMarathon, a venit momentul revansei.
Dupa EcoMarathon, nu am mai avut cum sa lucrez prea mult la partea fizica, dar la cea psihica am lucrat foarte mult. Intre cele doua marathoane, am facut doar o tura de bitze in Piatra Mare si am participat la Cupa Buzasi Zoltan in Bilea, acestea fiindu-mi de ajuns pentru a-mi pastra tonusul.
In Herculane am plecat impreuna cu Nusu si Iuli inca de joi seara, vineri urmand sa ne catzaram in Herculane.
Am plecat din Brasov pe la 17.30 si am ajuns pe la miezul noptii in Baile Herculane. Aici de cum am ajuns ne-a intampinat mirosul intepator de sulf. Am facut conostinta si cu claoaca de holtel Roman si apoi ne-am pus cortul intr-o poiana la poalele Muntiilor Mehedinti, in zona Domogled
Vineri dimineata dupa ce ne-am trezit am plecat la catarat in Domogled, in Peretele Soimilor. Eu si Nusu ne-am catzarat iar Iuli fiind mai conservator, ne-a astepta la baza peretelui. Foarte faina zona, pacat ca prea putin umblata si astfel a crescut vegetatia si s-a transformat in jungla.
Spre seara ne-am indreptat catre Motel Dumbrava, pentru a ridica pachetul de start.
Chiar inainte sa inceapa sedinta tehnica, a aparut si Luci Clinciu, care era la sfarsitul traversarii Meridionalilor.De aici mai avea inca 12 km de asfalt pana in Herculane, kilometri pe care tot a avut forta sa-i alerge. Acesta traversat Meridionalii din Predeal in Herculane, singur, in 9 zile, apoi a alergat si la marathon.
Inca cateva conversatii cu restul prietenilor si apoi somn.
Cu toate ca am pus telefonul sa sune la 7.30, forfota din tabara m-a trezit pe la 6.30.
La 8.30 ne-am adunat la start, iar cu o precizie elvetiana, startul s-a dat la 9.00.
A fost unul dintre cele mai faine starturi, nu se ingramadea nimeni, muzica de nota 10, numaratoarea inversa si la drum. De data asta am decis sa nu trag foarte tare la start, pentru ca cursa e lunga si dupa cum spunea Alex si Zsolt, cursa incepe din Inelet, km 32.
Si asa a inceput cea aceasta frumoasa cursa. Primii 2 km de asfalt au trecut fara sa-mi dau seama si dupa ce am traversat un podulet peste Cerna, a inceput prima urcare, de 4 km si 600+ diferenta de nivel. Prima bucata, am continuat sa alerg, apoi dupa ce am iesit intr-o poiana, am simtit ca ma topesc. Eram alaturi de Marc, Alex ,Bogdan, Zsolt, Istvan si Gabi Solomon.Pana am reusit sa-mi reglez un pic respiratia si sa-mi revin, am ramas cu Gabi, in urma grupului. Cand am intrat din nou in padure, am bagat primul gel si parca am renascut, Gabi a ramas in urma si l-am ajuns pe Alex, in spatele caruia am stat pana spre finalul urcarii. Daca cei din fata pana atunci s-au distantat, impreuna cu Alex i-am ajuns. In apropiere de Biserica din Dobraia, Alex a ramas in spate, iar eu i-am ajuns pe cei din fata.
De aici traseul nostru, a continuat pe fals plat, dar adeseori cu suisuri sustinute, pe drumuri de caruta. Pe acesti 7 km foarte rapizi, m-am tinut de Bogdan care alerga foarte bine pe plat si astfel, noi 2 ne-am distantat de Zsolt, Alex, Gabi si Istvan, iar Marc era mult in fata. Facand cateva calcule am realizat ca suntem pe 3 la categorie, dupa Adi si Vio.
Din Pasul Cracul Teiului a urmat o coborare, tot pe drumuri de care, pana in Bogaltin, de 4 km si -300 m. A fost cea mai rapida portiune din vre-un maraton, pe care am alergat-o, la un moment dat imi era si frica, daca cad, praf ma fac. Pe aceasta portiune ne-a ajuns si Gabi, care ne-a si intercut. M-am si enervat cand vedeam ce pasi fac Bogdan si Gabi, ce ditai fuleul aveau. Tema pentru acasa, de pus la punct fuleul si tehnica de plat.
In Bogaltin am baut cateva pahare de apa, lamaie, portocala, un gel si la deal. Au urmat +940 m diferenta de nivel in 7 km.
Dupa Bogaltin, i-am depasit pe cei 2 pe urcare, la un moment dat nici nu i-am mai vazut. Spre finalul urcarii m-au ajuns si Bogdan m-a si depasit. Foarte frumoasa portiunea de pe creasta Cernei,ce-i drept, de peisaje nu pot spune prea multe, la un moment dat am obsevat niste fete faine de schi.
Din Saua Ciumerna a inceput coborarea. Au urmat 7 km de coborare cu -600 m, pana in Inelet. Gabi a ramas in spate, iar Bogdan era in fata. De data asta din urmarit, am devenit urmaritor. Si pe aceasta coborare m-am dat foarte tare, de multe ori mi se facea frica, sa nu cumva sa cad ca am pus-o. Si cu toate acestea, am fost incaltat cu niste Asics de sosea, stangul complet fara grip pe talpa. Rezultatul, multe dezechilibrari si inca o unghie mare cazuta la colectie. Dar de data asta a fost mai ciudat, de obicei cand imi cade cate o unghie, ma doare un pic dupa si gata, acum am vinat tot degetul mare si inca ma doare ingrozitor si asta dupa 3 zile de la cursa.
Bogdan a plecat mai tare, iar eu am plecat un pic mai incet pentru a-mi regla ritmul pe plat. Nu am vrut sa fortez, de frica sa nu ma tai. Pana mi-am revenit si am inceput sa prind un ritm avantajos, s-a pornit o ploaie cu grindina si cu toate cele. Numai vedem nimic cu ochelarii, i-am dat jos si intr-o mana ii tineam pe ei si intr-o mana betele. La un moment dat m-a prins si frigul si m-am oprit de cateva ori din alergare din cauza frigului. Imi era mai bine cand mergeam. Mi s-au parut o vesnicie acesti 8 km. Daca pana in Inelet nu m-am gandit la km, pur si simplu am alergat si ma gandeam la urmatorul obiectiv din cursa, acum numaram kilometri si greu aparea cate un afis kilometric.
Intr-un final am ajuns si la Biserica din Dobraia, de aici fiind doar coborare, 4 km cu -600 m. Eram in grafic pentru incadrarea in obiectivul meu de 5 ore.
Si a inceput si ultima coborare, iar toti de pe traseu strigau, haide baga tare, cel din fata are jumate de minut. Am incercat eu sa dau tot din mine, am coborit tare, dar deja picioarele nu ma mai tineau, trecusem deja de km 40, un papuc era pe post de patina, pe pietre ude. Betele mi-au fost de mare folos pe coborarea asta, probail, mi-as fi rupt gatul.
Cu ochii tot pe ceas, ma tot apropiam de cele 5 ore. Si dai si alearga, grija curba, sari peste bolovani, alearga. Cand am trecut de km 44, mi-a cazut cerul in cap, nu se auzea nimic, eram in marginea unei poiene pusti, iar traseul intra in padure.Nu mai intelegeam nimic, ceasul zicea 4.57. Si dai si sprinteaza, clar nu trebuie sa mai fie mult. Imediat am coborat intr-o vale si au inceput sa se auda fluiere, pu-uri.
4.58 si da-i tare, trec si valea, dar mai era o burta de vreo 2-3 dif de nivel,pe care, sincer am crezut ca o sa mi se blocheze picioarele. Si astfel am terminat maratonul in 4.59.20 cu cel mai bun rezultat al meu. Ghinionul locului 4 nu ma lasat nici de data asta si astfel am iesit pe 4 la un minut de Bogdan care a ocupat locul 3. Dar asta nu conteaza, important e locul 5 la Open, bine normal 6, pentru ca Marc si Nusu au trecut de mana.
Adi Bostan a castigat maratonul cu 4.08, Vio Palici a venit al doilea cu 4.18. Pe locul 3 la Open si pe 1 la categoriile lor de varsta au venit, de mana, Marc Daniel si Neagoe Ion Nusu, cu un timp de 4.48. Pe locul 4 Bogdan Sulica cu 4.58 iar eu am terminat in 4.59 si am fost urmat de Gabi Solomon cu 5.02. Cam asa arata clasmentul primilor Herculesi. Foarte bine a venit si prima fata, o brasoveanca de-a noastra, Marin Daniela, cu timpul de 5.11, ea intrand in open 10 baieti.
La semimaraton a castigat Lupulescu Stefan, urmat de Balanescu Ciprian si Bogya Tamas. Cu Lupulescu ma cunosc de la un cros din federatie, din Parang, cand m-a batut rau. Am vorbit cu el si mi-a spus ca o sa vina la noi la Trofeu, alaturi de cei de la Gorj Team.
A urmat asteptarea restului de concurenti, povesti din maraton, strategii, tehnici, planuri, proiecte si pe seara premierea.
Celalalt CPNTist present la Hercules, Iuli, a avut ceva probleme tehnice la intestine si nu a putut sa se situeze la valoarea lui. Important este ca a terminat.
Ziua s-a incheiat cu o baie in cloaca de sub pod cu apa termala.
Duminica in mod normal trebuie sa merg cu Nusu la catzarat, dar unghia bubuita nu mi-a mai permis sa bag piciorul in papucei. In rest m-am mai plimbat cu Iuli prin zona, am facut baie in Cerna, am mai stat la discutii cu Luci, Adi, Sisele si Tomi Coconea. Apoi cu Luci, am ami fost inca odata la cloaca .
balaceala
Pe la 17.30 am plecat spre BV, pe ruta: Baile Herculane, CaranSebes, Hateg, Sebes, Sibiu, Fagaras( cu binecunoscuta pauza pentru ciocolata de casa), Brasov, Sacele si astfel pe la 12 si ceva eram acasa.
Nota maxima la organizarea acestui maraton, se vede ca s-a pus suflet.
Cu toate ca am pierdut din nou la mustata podiumul, dar nu conteaza, mi-am demonstrate in primu rand mie, ca pot sa trag si asta conteaza cel mai mult. Sunt foarte multumit de mine si urmeaza o vara plina. Urmeaza: Duatlon Tara Birsei, Maraton Apuseni, Maraton MTB Tarcu, 7500, Carpathian Adventure, Ultra Marathon Fagaras, Ciucas Trail Running, Maraton Piatra Craiului si altele…
De abia ajuns din Herculane, voi pleca joi in Moieciu de Sus, unde va avea loc Trofeul Chemarea Muntilor, organizat de CPNT in Federatia Romana de Turism si Ecologie.
Numai Bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu