Pagini

Autor

Fotografia mea
Sacele, Brasov, Romania
Sindromul omului cu rucsacu'n spinare!

28 martie 2012

Hai la Brasov Marathon!


Brasovul este un oras extraordinar si este al nostru. Ne place foarte mult aici si vrem sa facem treaba.Asa s-a nascut Brasov Marathon.
Este pacat ca un oras cu atat de mult potential ca Brasov sa fie gri.

Da culoare orasului tau! Zambeste, alearga, fii sanatos!! 

Culoarea o dau oamenii lui. Nu mai vrem sa vedem fete posomorate in orasul nostru. O varianta ar fi ca lumea sa faca miscare, sa iasa din casa, sa se bucure de imprejurimi. Putini sunt constienti de asta. Ramanem blocati in cotidian si in rutina si uitam, uitam ca miscarea ne face mult bine si nu costa. Cat dureaza sa urci pana in Saua Tampei? Cat dureaza sa dai un ocol Centrului Vechi? Cat dureaza sa-ti iei in picoare papucii de alergare si sa iesi?

Nu stim. Depinde de fiecare…Depinde daca ati incercat vreodata.

Majoritatea oamenilor se uita crucis si comenteaza intepator daca fata sau baiatul trec in alergare pe langa ei. Acestia trebuie sa inteleaga mai bine MISCAREA , asa ca ne asteptam sa perceapa altfel lucrurile cand vad o mana de oameni pornind din Piata Sfatului in alergare . Poate asa inteleg ca baiatul si fata nu sunt cazuri izolate. Poate la anul o sa fie si ei nerabdatori sa ia startul.

Ne-am pus pe treaba si am pregatit concursul. Aici gasiti: cursa copiilor 1.3 km, cros 7 km si maraton 21 km. (Daca nu ai mai alergat niciodata, recomandam cursa de 7 km, daca mai faci sport din cand in cand, incearca sa-ti demontrezi ca poti termina 21 km). Copiii trebuie sa –si consume energia multa pe care o au, ofera-le si o educatie sportiva, am pregatit Crosul copiilor pentru asta!).

Daca nu esti convins ca vrei sa participi poti sa analizezi lucrurile de pe margine incurajand alergatorii. Sustinerea conteaza! Vrem galerie!

Ai mai participat la maratoane montane si esti bine antrenat?
sau
Nu ai inca experienta unui astfel de concurs dar iti doresti sa-ti depasesti limitele?

Te asteptam sa parcurgi 21 de km bucurandu-te de frumusetea orasului si a imprejurimilor acestuia pe un traseu cuprinzand centrul istoric al Brasovului, poalele Tampei, treptele lui Gabony, Saua Tampei, poiana Stechil.

Totul incepe cu Piata Sfatului!

Sambata, 19 mai, intre orele 8:00-9:30 va asteptam la masa organizatorilor pentru kit-ul de inscriere.
Startul este la ora 10:00 am.
Suporterii sunt si ei prezenti cu tot ce au la indemana pentru a-si sustine favoritii.

Marathon Brasov se adreseaza atat avansatilor carora le-am pregatit o cursa de 21 kmcare cuprinde doua sectiuni:
- masculin:18-29 ani,30-39 ani, 40-49 ani, peste 50 ani
- feminin: 18-29 ani, 30-39 ani, peste 40 ani
cat si incepatorilorcarora le oferim ocazia de a-si incerca puterile intr-un cros de 7 km.
- masculin:18-39 ani,peste 39
- feminin: 18-39 ani, peste 39 ani

Cursa a copiilor va cuprinde 4 categorii de varsta:
- 6-8 ani, 10-12 ani (vor face o singura tura)
- 12-14 ani,14-16 ani (vor face doua ture)

Pentru alte detalii si noutati accesati 

21 martie 2012

De pe planeta schi de tura: Retezat Open Race, Postavaru' Night si Madaras


Am ramas in urma rau de tot cu postarile, nu am timp sa scriu, timpul meu fiind greu impartit intre facultate, concursuri, antrenamente, ture si nu neaparat in ordinea aceasta. Am restante inca din toamna anului trecut, cea mai importanta fiind relatarea de la Ultra Trail Piros 85- Budapesta. Am tot amanat si imi este destul de greu sa-mi readuc aminte stariile si detaliile de atunci si sa trec simplu peste ar fi pacat, pentru ca a fost o adevarata experienta si ar fi pacat sa se piarda.

Sa revenim la actualitate, e iarna, deci e schi fie el de tura, alpinism sau alpin. Iarna asta a fost si inca mai este, ca in povesti. De multi ani nu am mai avut asa zapezi. Si zapezi tata…. Pulverul a fost prezent saptamani bune iar cand a prins putina crusta, am facut nazuri. Pai sa nu ne bata Dumnezeu?

La nivel personal, am avut un extraordinar-megasezon. M-am antrenat mult, dar nu “din greu”, m-am dat pana aproape sa cad jos, dar m-am simtit foarte bine. Cand simteam ca numai pot, mai faceam o tura si imi reveneam. Postavaru imi este martor, seara de seara, dupa facultate, examene, sedinta, eram sus, pe intuneric, de multe ori singur. Turele din Postavaru m-au intarit mult, atat fizic, cat si psihic. Chiar si in blugi, cu camasa si cravata, dupa un examen, am fost prezent cu  batranul Postavaru, care de anul acesta a intinerit foarte mult, din pricina lucrarilor care s-au executat pentru marirea domeniului schiabil.

Tabara de Iarna CPNT, a fost punctul suprem, cantonament ar fi mult spus. Iezerul ne-a fost gazda si in fiecare zi si-a aratat tot alta fata. Eu am fost prezent doar 8 zile, dar in fiecare zi cumulam aproape 2000 m diferenta de nivel. Ziua tura impreuna cu  restu, seara iesire de unul singur.

Ultima postare a fost cu Bucegi Winter Race .La o saptamana am fost prezent la Retezat Open Race.

Retezat Open Race
25.02.2012

Organizat de Sanda Sorin, din Uricani, unul dintre pionierii schiului-alpinism din Romania, acest concurs a fost o  veritabila intalnire cu cei care au contribuit la ce inseamna schiul alpinism si schiul de tura astazi.

Am plecat din Zarnesti cu Luci, Andreea, Bogdan si Nusu. Vineri seara ne-am cazat la Sorin, iar Sambata dimineata eram gata de cursa.

Participanti putini, probabil prea putina publicitate, distanta prea mare….Tura initiala era dificila, o tura alpina, un concurs adevarat de schi-alpinism. Traseul urma creasta Piule-Plesa, continua pe Retezatul Mic si cobora in Cheile Butii. Vremea rea, nu a permis desfasurarea concursului pe acest traseu, iar organizatorii s-au limitat doar la un Vertical, pe prima urcare, pana la iesirea in gol alpin. Daca jos ploua, sus batea foarte tare vantul, iar vizibilitatea era foarte scazuta, asadar schimbarea facuta de organizatori a fost motivata pe deplin.

Startul a fost ceva diferit, nu s-a plecat in bloc, ci s-a plecat pe rand la 30 de secunde. Urcarea a avut cam 800-900 m diferenta de nivel. Nu pot sa spun ca m-am simtit bine, dar nici rau….  La final m-am clasat pe locul V la Categoria Profesionisti cu un timp de 53 de minute. Pe 1 a fost Tibi Bortos, pe 2 Nusu, pe 3 Guiman George, pe 4 Vlad Dobre, eu pe 5, urmat de Luci Clinciu pe 6, apoi pe 7 un baiat de la Salvamont Retezat, Alin Tanase, Bogdan Sulica si pe restul nu ii mai stiu. La fete a castigat Geanina Tanase, urmata de Andreea Dan, iar la amatori a castigat Tache Razvan.

Dupa concurs, daca tot eram la inceputul golului alpin, am continuat pana pe varful Plesa, alaturi de Luci, Andreea, Bogdan, Nusu, Alin si Geanina. Intre timp vremea dadea semne ca s-ar mai indrepta. De pe varf am continuat pe creasta Piule-Plesa. La un moment dat am avut si un pic de vizibilitate, in fata noastra deschizandu-se Retezatul cu ale lui Varfuri Papusa si Peleaga. La intoarcere, ajunsi la liziera padurii, am urcat inca odata pe Vf. Plesa si apoi am coborat printr-un valcel, prin padure, plin cu saritori, ce atingeau si 5m. Daca la inceput incercam sa coboram prin derapaj, am ajuns sa sarim fara nici un fel de ezitare.

A urmat premierea, povesti cu oamenii locului si spre seara am luat-o din loc spre Zarnesti. Fiind destul de obosit, dupa concurs si tura, drumul a fost destul de lung si greu. Am ajuns in Zarnesti noaptea si am ramas la Luci sa dorm. A doua zi, direct din Zarnesti am plecat spre Iezer, unde se desfasura Tabara de Iarna CPNT, drumul pana acolo, peripetiile si povestea… va urma….

Postavaru Night
10.03.2012

Venit obosit dupa tabara de iarna, am facut o zi pauza, apoi 3 zile consecutiv pe traseul de concurs, o zi odihna si iata ca am ajuns si la Postavaru Night, editia a sasea, a patra pentru mine.

Scopul era simplu, sa trag pana cad jos, daca la finish mai stau in picioare, ceva nu a mers. Zis si facut

S-a dat startul, am plecat tare si am continuat in aceeasi maniera pana sus. Am stat cu capul in pamant si am tras fara sa ma gandesc cine e in spate si cine e in fata. Imi dadeam seama pe unde sunt, doar cand se schimba panta. Astfel am trecut prin finish dupa 36 de minute si 54 de secunde, al VI-lea la Open si al III-lea la categorie.  In fata mea au fost doar nume grele, au castigat Silviu si Rares Manea, la egalitate, urmati de  Cristi Stotz, Palici Viorel, Galiteanu Ionut. Apoi am terminat eu, urmat la cateva secunde de Nusu. Dupa noi au venit in ordine: Guiman George, Vlad Dobre, Alin Tanase si Kovacs Zsolt.

A fost cum trebuia sa fie, s-a vazut munca si am tras roadele unui sezon de nota 10.

Rezultate aici: 









Super montaj video de la Postavaru Night:

Cupa Memoriala Mike Csaba- Madaras
17.03.2012

O zona faina, oameni faini, vreme faina, traseu fain si o atmosfera excelenta.

Dupa Postavaru Night, a doua zi, am iesit la o tura de revenire in Bunloc. La un hop, nu stiu exact cum am sarit, dar am aterizat cumva pe spate si mi-am rupt un schiu. Nu am observat pe loc, nici macar nu am cazut. Numai cand mi-am pus din nou focile, am observat ca imi tot sarea inaltatorul, deorece schiul se arcuia. Asadar a pleznit spuma din schiu….

Solutia: schiurile vechi, schiuri taiate, cu o legatura stricata. Le-am combinat si acum merg cu un schiu de un fel si unul de un fel…

In Madaras am gasit o zapada de peste 1m, dar nu am fost surprins, deoarece aici intotdeauna e zapada mare. Pana in Madaras am ajuns cu masina lui Bogdan, iar cazarea a fost la cort.

La inscriere, intreband organizatorii in ce categorie intru, mi-au spus ca in care aleg eu. Dintre juniori si seniori. Cu toate ca normal as fi inca la juniori, am considerat ca la nivelul de forma si antrenament, nu ar fi frumos sa ma bat cu cei mici si astfel m-am inscris la Seniori. In categorie, adversari directi erau Fratila Catalin si Zsolt Kovacs, iar la Open, Nusu, Joe Indianul si Ovidiu Tanase.



Concursul a avut cam 13 km si aproape 1000 m diferenta de nivel. Pe prima urcare, cea spre Varful Madaras, ne-am detasat un grup format din: Catalin, eu, Nusu si Zsolt.



Pe Madaras ne-am dat jos focile, Catalin a plecat primul, Zsolt al doilea, apoi eu si Nusu. Eram cumva grupati,  doar ca mie nu prea imi alunecau schiurile, defapt schiul vechi. De controlat numai spun….

Astfel i-am pierdut pe cei din fata si am fost intrecut de Joe, eu mergeam drept, iar el m-a depasit facand viraje, cat de rau puteau sa-mi alunece schiurile… Pana in post am fost ajuns si de Ovidiu Tanase, care a plecat pe urcare inaintea mea.



Pe urcare am recuperat, apropindu-ma iarasi de Catalin, Nusu si Zsolt. Finalul urcarii a fost frumos, urcand pe un varf destul de stancos. Pe coborarea ce a urmat aceaiasi poveste…


Concursul se incheia pe ascensiune. Focile s-au lipit si a treia oara, deci n-am avut nevoie de pereche de rezerva din rucsac. Situatia se prezenta in felul urmator, pe Nusu si Catalin nu-i mai vedeam, Joe era destul de departe, iar Zsolt era in aria vizuala.  Cum spune Zsolt am trecut pe turbo, depasindu-l si continuad spre finish. Pe Joe nu l-am mai putut ajunge si am terminat dupa 1ora si 26 de minute, pe 2 la categorie si pe 4 la Open.


Dupa concurs am facut inca odata ultima urcare, deoarece m-am intors dupa baieti, sa le dau o foca de rezerva daca au nevoie. A urmat premiere, gulas si bere in memoria celui ce a fost Mike Csaba,un om pasionat de sport si natura.


La apus am facut o tura de revenire in zona iar seara a fost chef. Duminica inca o tura pana pe Madaras, coborare prin pulver pana in satul Izvoare, baie in apa termala la Bixad, am scapat si de Postoaca in Sfantu’ si acasa.

Concluzii

Deja am participat la 6 concursuri de schi de tura, la 4 dintre ele urcandu-ma pe podium. La finalul saptamanii acesteia este un concurs in Bucin, langa Praid, vreau sa merg, numai sa gasesc cu cine. Cireasa de pe tort va fi Memorialul Buzasi Zsoltan din Bilea, pe 21 aprilie,

Cam atat de pe planeta schi de tura, de luni am inceput alergarile, deoarece pe 5 aprilie vine primul concurs de alergare, Semimaraton Cetatea Brasovului. Nu  stiu cat de pregatit voi fi, mai ales ca este destul de plat. Oricum va fi bun pentru iesirea din iarna. In alta ordine de idei incep pregatirea pentru: EcoMarathon, Hercules, Tusnad, 3 Munti, Apuseni, Cindrel, Ultra Trail du Mont Blanc si la final de an MPC.

Numai bine!



5 martie 2012

Bucegi Winter Race



Cand: 17/19-02-2012
Un de: Cabana Padina, Muntii Bucegi
De ce:  concurs Schi Alpinism pe echipe

traseul

Initial trebuia sa particip alaturi de Nusu. Din cauza stratului de zapada foarte consistent, organizatorii au introdus o tura de back-up, putin mai scurta si mai putin riscanta. Cum noi eram motivati pentru tura lunga, am fost putin dezamagiti de modificari si am spus ca ne mai gandim daca mai participam. Pana la urma Nusu a spus ca nu prea mai vrea sa vina.

Totusi  eu m-am dus in Padina, cu echipa CPNT( Manu si Smendre), macar ma aleg cu un antrenament bun si voi merge in afara concursului.

Dupa sedinta tehnica, am aflat  ca nici Alexandra Dobre nu are partener, deoarece Tibi Bortos a ramas inzapezit prin Apuseni.  De aici nu a mai fost mult pana sa ne inscriem ca echipa CPNT+Tibiscus.

Zis si facut, seara am facut strategia si am plecat cu gandul in cursa cu gandul sa castigam categoria MIXT.

Sedinta tehnica


La linia de start ne-am adunat 8 echipe, 5 de masculin si 3 de mixt. Chiar daca au fost putine echipe, la start a fost prezenta mai toata elita Schiului Alpinism din Romania. 

La mixt noi ne-am luptat cu echipa CSAM Bucegi Mixt , formata din legendarii: Lucian Clinciu si Andreea Dan. Nici de data asta nu s-au lasat mai prejos, treziti la 4, pentru a ajunge la start peste munte, au facut un concurs frumos si apoi au trecut inapoi pe schiuri peste munte in Moieciu de Sus.

Inca de la start se prevedea vremea urata ce va urma. Nu risc ca la alte concursuri si imi iau la mine: geaca, suprapantaloni, manusi groase de rezerva si inca o pereche de foci.

….Si s-a dat startul…. trecem padurea, iesim in drumul forestier de Pestera . De aici am tractat-o pe Alexandra.  Era destul de ciudat sa ma tot uit in spate dupa ea, asa, dupa ce ne-am legat. eu mergeam in ritmul meu, ea in ritmul ei, iar cordelina facea o medie in favoarea echipei.

In fata aveam cele 3 echipe de baieti favorite: Galiteanu Ionut, Silviu Manea( CSAM Bucegi), Rares Manea, George Guiman( CS Tibiscus 1), Stotz Cristi, Vlad Dobre( CS Tibiscus 2). In spate ii aveam pe juniorii Butuza Ovidiu si Tache Razvan( CS Tibiscus 3) si Luci Clinciu cu Andreea Dan( CSAM Bucegi Mixt). In afara ariei vizuale mai erau echipa noastra din CPNT si Inca o echipa de mixt, Parsii.

Dupa ce ne-am legat, am luat avans fata de cei din spate si dupa ce am iesit, la Pestera, de pe forestier, aproape i-am ajuns pe baieti, care erau nevoiti sa bata urme. Atunci am mai slabit putin ritmul si am inceput urcarea propiu-zisa. Pana la prima terasa de pe picioarul Babelor, am mers ok, avansul   tot crestea, aveam urme si vantul inca nu-si arata dintii. De aici incolo, a inceput viscolul, ceata, urmele au disparut, iar orientarea era din ce in ce mai greoaie. Viscolul cu transport de zapada, de multe ori ne punea mari probleme de a mai sta in picioare, fara sa mai vorbim de inaintare.


Silviu Manea. Galiteanu Ionut si Vlad Dobre

La un moment dat aproape de saritoare, il vedem pe Rares cum coboara. Se opreste la noi,ne comunica ca vremea e nasoala rau sus in platou, ii spune lui Alexandra sa-si ia geaca pe ea si a continuat la vale, catre echipa lui de juniori, pe care i-a pus sa abandoneze si sa se intoarca inapoi.

La saritoare a trecut iara pe langa noi si a fugit inapoi la partenerul lui. Tot aici mi-am luat si eu geaca pe mine, ca numai mergea gluma. Din stalp in stalp, am ajuns si la Babele. De aici focile jos si la vale catre Piatra Arsa.

De aici… eu am facut-o de oaie. De la Cabana am cotinuat catre cabina si nu stiu de ce, aveam impresia ca trebuie sa mergem cumva inainte si cum pe schiuri, imediat te dezorientezi, am luat-o aiurea si  cumva sigur pe mine am continuat. Cand mi-am dat seama ca-i nasol, salut repere de orientare. Bine ar fi mers o busola, ca ma uitam la harta ca matza in calendar. Nici nu puteai diferentia zapada de nori si la un moment dat …HOP… intr-un valcel cam de 4 metri. Apoi de unde a aparut si asta si in secunda 2, Alexandra stai, nu veni dupa mine. Noroc ca era mai in spate, ca oricum nu ar fi auzit tipetele mele.  La un moment dat am zarit in departare un pilon de cabina, o intreb si pe Alexandra daca vede si ea. Astfel reusesc  sa orientez harta si sa-mi fac o idee, imi era clar traversam vreo 2 valcele si suntem in traseu. Nu stiu cata incredere mai avea Alexandra in mine, dar nu avea incotro. Eu de la faza cu valcelul eram pe jos, cu schiurile in mana si ma cam infundam.  As fi vrut sa merg mai repede sa ma conving, dar astfel ne-am  mai fi vazut si ar fi fost mai nasol. Intr-un final dam de stalpi, dar nici unul nu avea placuta cu banda galbena,  dar eu eram sigur ca pe aici este.
Si uite asa am pierdut cam 20-25 de minute importante. Ajunsi la Piatra Arsa, aflam ca Luci si Andreea au cam 5-10 minute in fata. Bem repede un ceai, ca cel putin apa mea inghetase de mult, punem focile, ne legam si cu toata viteza inainte spre Cota 2000.

Pe pieptul dinainte de Cota 2000, ii vedem pe Luci si Andreea. La postul de la Salvamont, de langa Cota 2000, aveam cateva minute in spate, dar  nici aici nu am mers pe drumul cel mai scurt, noi coborand pe Valea Dorului, pe la Cabana si apoi pe forestier, pe unde a trebuit sa dam la bete. Ulterior am aflat ca era o varianta mult mai rapida cumva prin dreapta telescaunului. 



Cristi Stotz, Guiman George si Manea Rares

De la statia de jos a telescaunului, ne-am pus focile si spre Saua Laptici.  Pe platul spre Laptici, incep sa simt foame si ca incep sa ma tai. Numai bine ca in Laptici era post de alimentare si dai cu fructe uscate, napolitane, ceai si in gel si hai mai departe.


Lucian Clinciu si Andreea Dan
Postul din Saua Laptici
Eu si Alexandra Dobre


Din post, la un moment dat i-am vazut pe Luci si Andreea, dar de aici, iara probleme de orientare pana-n Saua Cocora. Cei din post, ne-au spus relaxati, mergeti pe urme, dar pe viscolul ala, ia urmele de unde nu sunt. Vara pe acolo este un forestier, care acum nu mai exista, dar mi-am adus aminte, ca e o muchie cumva in dreapta forestierului. Na bun tinem muchia, dar trebuie sa fim atenti cand trebuie sa facem stanga. Noi acum urcam pe nemarcat si trebuia sa dam perpendicular pe traseul Piatra Arsa- Pestera. Daca nu eram atenti, puteam urca iara in Babele. Am mers destul de greu, pentru ca muchia, mai urca, mai cobora, pe vreme senina, ai fi putut scurta, ocolind toate aceste denivelari. 



Echipa CPNT: Marius Sendre si Dobrinoiu Emanuel


Prindem si traseul, facem stanga si gata suntem acasa, de aici nu mai aveam ce pati. Numai ca-mi sare foca, ne si dezlegam, pentru ca trebuie sa traversam niste valcele. A urmat Plaiul lui Pacala, cu un pulver de vis, fara vijelie, fara ceata, parca eram pe alta lume. Nu prea  ne-am bucurat de coborare, dandu-ne drept, apoi platul spre Padina, si drumul spre cabana.

Ajungem la finish si nimeni…..Lasam schiurile la usa intram in cabana si apoi cei de la televiziune, vin agitati sa ne filmeze, ba ne propun sa mai terminam odata: )). Apropo de televiziuni, am aparut la Realitatea:D.

Cam aceasta ar fi povestea: 4h15”, locul II la Mixt , locul V la Open , o cursa pe cinste si o coechipiera pe cinste.

Restul zilei, povesti si patanii din cursa, premiere si o noapte intre prieteni la o cabana de munte.


Premiere
Echipa CPNT 
CPNT+ Tibiscus
Podium la baieti

A doua zi am iesit la o tura pana la Babele, urcand si coborand Plaiul lui Pacala.


Padina
Plaiul lui Pacala
Babele


Cam atat! Intre timp am participat la Retezat Open Race, unde am iesit pe locul V la Profesionisti  si am petrecut o saptamana in Muntii Iezer, alaturi de CPNTisti, in Tabara de Iarna. Voi reveni  cu detalii.

Ps:Postavaru Night bate la usa,

 Numai bine!