Locatie :Cabana Padina- Bucegi
In sfarsit vacanta dupa o luna de sesiune, asa ca am hotarat sa merg in Padina in Tabara de Schi Alpinism.
23-02 Marti
Am plecat cu Dani din Zarnesti pe la 16 , iar urcarea propiu-zisa am inceput-o pe la 17 din Moieciu de sus.
Din cauza pericolului de avalansa,nu am urcat prin Valea Bangaleasa si am optat sa urcam pe o muchie din Leaota , urcand pe Varful Bucsa .Din Leaota am trecut in Bucegi prin Strungulita, iar apoi am coborat in Padina.
In Padina ne-am intalnit cu sotii Roxana si Horatiu Campian. Pana am mancat si-a facut aparitia Catalina din Cluj , iar ultimii au venit Luci cu Iulia
24-02 Miercuri
Ne-am trezit pe la 8 , am mancat , ne-am intalnit cu Luci Clinciu , Nae Plumbota si cu Adi Valean iar apoi am plecat in tura. In tura am facut ,mai multe urcari ,am urcat in Strunga , apoi in Strungulita , apoi de doua ori pe Varful Tataru.
Pe la 14 ne-am intors la masa , apoi am facut un curs practic de Pieps.
Pe seara am mai facut inca o urcare pe Varful Tataru impreuna cu Dani si cu Luci.
25-02 Joi
Si-n aceasta zi tot pe la 8 ne-am trezit , iar planul de atac era urcare pe Varful Omu impreuna cu Luci si Dani. Restul au facut tura pe Plaiul lui Pacala.
Am plecat spre Pestera si vroiam sa urcam pe muchia Obcina Ialomitei inspre Omu. Dupa ce am urcat prima parte abrupta a muchiei s-a pus o ceata foarte deasa . Din cauza ca traseul nu era marcat si ceata deasa nu ne permitea de nici o forma orientare , ne-am decis s-a ne intoarcem.
Coborati inapoi la Pestera am mai facut o urcare spre Babele.
Seara am iesit la o tura pe Plaiul lui Pacala tot impreuna cu Luci si Dani
Am plecat cu Dani din Zarnesti pe la 16 , iar urcarea propiu-zisa am inceput-o pe la 17 din Moieciu de sus.
Din cauza pericolului de avalansa,nu am urcat prin Valea Bangaleasa si am optat sa urcam pe o muchie din Leaota , urcand pe Varful Bucsa .Din Leaota am trecut in Bucegi prin Strungulita, iar apoi am coborat in Padina.
In Padina ne-am intalnit cu sotii Roxana si Horatiu Campian. Pana am mancat si-a facut aparitia Catalina din Cluj , iar ultimii au venit Luci cu Iulia
24-02 Miercuri
Ne-am trezit pe la 8 , am mancat , ne-am intalnit cu Luci Clinciu , Nae Plumbota si cu Adi Valean iar apoi am plecat in tura. In tura am facut ,mai multe urcari ,am urcat in Strunga , apoi in Strungulita , apoi de doua ori pe Varful Tataru.
Pe la 14 ne-am intors la masa , apoi am facut un curs practic de Pieps.
Pe seara am mai facut inca o urcare pe Varful Tataru impreuna cu Dani si cu Luci.
25-02 Joi
Si-n aceasta zi tot pe la 8 ne-am trezit , iar planul de atac era urcare pe Varful Omu impreuna cu Luci si Dani. Restul au facut tura pe Plaiul lui Pacala.
Am plecat spre Pestera si vroiam sa urcam pe muchia Obcina Ialomitei inspre Omu. Dupa ce am urcat prima parte abrupta a muchiei s-a pus o ceata foarte deasa . Din cauza ca traseul nu era marcat si ceata deasa nu ne permitea de nici o forma orientare , ne-am decis s-a ne intoarcem.
Coborati inapoi la Pestera am mai facut o urcare spre Babele.
Seara am iesit la o tura pe Plaiul lui Pacala tot impreuna cu Luci si Dani
26-02 Vineri
Dis-de-dimineata toata trupa a plecat spre Vf. Omu iar la Cabana am ramas doar eu cu Dani, planul de atac fiind sa urcam si noi pe Omu dupa ceilalti.
Pe la 11 jumate am plecat din Padina si am facut 2 ore jumate pana pe Varf.
Urcarea am facut-o pe Obarsia Ialomitei.
Pe la 11 jumate am plecat din Padina si am facut 2 ore jumate pana pe Varf.
Urcarea am facut-o pe Obarsia Ialomitei.
Pana la Cascada a fost ok , dar apoi am intrat intr-o ceata deasa. La un moment dat nici nu mai stiam exact unde sunt , nu mai aveam nici un fel de reper , stiam doar directia in care trebuia sa merg, ma tot intrebam oare am trecut de Mecetul Turcesc , oare mai e mult pana la Cerdac. La un moment dat am ajuns intr-o zona mai expusa in care a trebuit sa dam schiurile jos si sa le punem in spate , atunci mi-am dat seama ca sunt pe muchia care duce direct in Omu.
Tot mergand noi asa deaodata apare prin ceata ‘ ruinele’ de sub zapada ale cabanei.
Ajunsi in Varf am intrat la statia meteo , unde ceilalti erau la un ceai .
La statia meteo am stat vreo jumatate de ora si apoi ne-am dat cu toti la vale.Despre coborare , dementiala , foarte faina senzatia sa schiezi la vale fara sa vezi nimic , fara sa ai un reper , pentru ca in orice moment poti sari intr-o prapastie. Idea este ca am fost impreuna cu niste oameni care stiau foarte bine zona si in asemenea conditii, eu nu am facut alceva decat sa merg dupa ei
Dupa lasarea seri m-am decis cu Dani am plecam spre casa. Traseul a fost acelas cu cel pe care am venit. Pana in Strungulita nu au fost probleme, decat putina ceata, dar dupa aceasta un vant puternic , cu transport de zapada , caruia deabia i-am facut fata ne-au pus probleme. Peisajul era ‘perfect’ : gheata, vant foarte puternic , ceata , ruxac greu , de abia reuseam sa inaintam , iar daca nu ne tineam bine in bete , vantul ne-ar fi luat pe sus la propiu.
Ajunsi la liziera paduri, cu chiu, cu vai , am gasit intrarea in poteca.
Prin padure da-i si injura , parca nu mai schiasem in viata mea, ruxacul greu , piciorele obosite , zapada apoasa , parca toate erau impotriva mea.
Cumva, cumva am ajuns si in Moieciu de Sus la masina, iar apoi am trecut prin Bran pe la Lira Verde , sa-mi salut prieteni. Aici am baut 2 pahare cu tuica care au cam pus capatul unei zile lungi.
Apoi Dani m-a dus acas si a ramas ca urmatorea zi sa merg si eu in Bran la Lira , iar de aici sa plec direct in Tabara de Iarna in Iezer.
La statia meteo am stat vreo jumatate de ora si apoi ne-am dat cu toti la vale.Despre coborare , dementiala , foarte faina senzatia sa schiezi la vale fara sa vezi nimic , fara sa ai un reper , pentru ca in orice moment poti sari intr-o prapastie. Idea este ca am fost impreuna cu niste oameni care stiau foarte bine zona si in asemenea conditii, eu nu am facut alceva decat sa merg dupa ei
Dupa lasarea seri m-am decis cu Dani am plecam spre casa. Traseul a fost acelas cu cel pe care am venit. Pana in Strungulita nu au fost probleme, decat putina ceata, dar dupa aceasta un vant puternic , cu transport de zapada , caruia deabia i-am facut fata ne-au pus probleme. Peisajul era ‘perfect’ : gheata, vant foarte puternic , ceata , ruxac greu , de abia reuseam sa inaintam , iar daca nu ne tineam bine in bete , vantul ne-ar fi luat pe sus la propiu.
Ajunsi la liziera paduri, cu chiu, cu vai , am gasit intrarea in poteca.
Prin padure da-i si injura , parca nu mai schiasem in viata mea, ruxacul greu , piciorele obosite , zapada apoasa , parca toate erau impotriva mea.
Cumva, cumva am ajuns si in Moieciu de Sus la masina, iar apoi am trecut prin Bran pe la Lira Verde , sa-mi salut prieteni. Aici am baut 2 pahare cu tuica care au cam pus capatul unei zile lungi.
Apoi Dani m-a dus acas si a ramas ca urmatorea zi sa merg si eu in Bran la Lira , iar de aici sa plec direct in Tabara de Iarna in Iezer.