Autor

Fotografia mea
Sacele, Brasov, Romania
Sindromul omului cu rucsacu'n spinare!

29 august 2010

Remarcare Bucegi – Reloaded

Cand: 28.08.2010-29.08.2010
Cine: Eu , Cornel , Oana , Andrei , Iuli , Alex, Heea , Aris , Catalina
Unde : Bucegi
De ce: Remarcat cu stalpi indicatori potiunea dintre Scara si Omu



Dupa ce in iunie am plantat stalpi indicatori pe Valea Ciubotea pana pe Varful Scara (vezi aici) , acum a venit momentul sa plantam stalpi indicatori intre varfurile Scara si Omu .

La 7 am plecat cu autobuzul spre Bran , de aici am urcat pana la Omu pe Valea Ciubotea.






privind spre Crai

Spre dupamasa am ajuns la Omu , am mancat , ne-am plantat in refugiul salvamont , am mancat , si ne-am pus pe munca . Initial in prima zi trebuia doar sa vopsim niste stalpi , urmand sa-i montam a doua zi . Insa nea George de la Statia Meteo ne-a anuntat ca a doua zi va venit ploaia , asa ca ne-am hotarat sa facem in acea zi toata treaba .
Zis si facut , inarmati cu rangi , harlete si stalpi am pornit la plantat de stalpi .


domn' presedinte in plina activitate
chiar si fetele pun umarul la munca




Aris , zis Perchiu :))
trupa de soc

In total am plantat 15 stalpi . Despre plantatul unui stalp … , ce pot sa spun , groapa adanca de 70 de centimetri , in conditiile in care solul nu era chiar propice acestor activitati . Apoi cara bolovani , apoi taseaza , apoi vezi ca nu l-am orientat bine si chinuiete de 2 ori mai mult sa-l scoti .

Pe seara am terminat si noi cu treaba , ne-am dus la Cabana de am mancat , am baut un ceai facut de nea George de la meteo si apoi ne-am retras la refugiul salvamont . Cum aveam o chitara la noi , am mai zdranganit noi la ea , apoi ne-am bagat la somn , pentru ca fusese o zi lunga .

Noapte a venit furtuna de care ne spuse nea George iar de dimineata am luat-o la vale pe Valea Cerbului spre Busteni . Pe la 2 am ajuns in gara si am plecat cu trenul de 5 , care ca de obicei , a venit la 6 si ceva .

Concluzie : A fost un weekend productiv , dupa care in urma muncii noastre a ramas ceva benefic .

23 august 2010

Baia de Fier –Pestera Muierii


20.08.2010-22.08.2010

Trofeul Hai-Hui , Muntii Parang – Baia de Fier


Cum majoritatea celor din CPNT au fost plecati o saptamana in Tabara de Vara in Cheile Carasului , ne-am intalnit cu toti direct in tabara de baza. Eu am plecat cu o zi inainte la concurs , facand un popas de o noapte ,la mine la tara , undeva pe langa Horezu .

Ca de obicei ,Vineri seara este momentul rezervat reintalnirilor cu prietenii nostri de la celelalte cluburi . Cum am ajuns mai repede decat ceilalti colegi ai mei , m-am cuibarit intre cei de la Sandru .

Pe seara ne-am intalnit cu totii ,am facut echipele si apoi ne-am asezat la focul de tabara , unde am stat pana spre dimineata .

Sambata dimineata ne-am trezit pe la 7 si ne-am pus sa mai repetam pentru teoretice. Apoi pana am mancat s-a facut 9 si am intrat in concurs .

Dupa teoretice am pornit in traseul de regularitate care a constat in padure , padure si pe alocuri zone presarate cu padure . Bun daca te-ai fi aflat intr-o zona unde nu ai altceva , asta e , dar bai tata , suntem in Parang , unul dintre cei mai mari munti ai Ramaniei si tu ma bagi doar prin padure , las-o naiba de treaba.

Putina prezentare a zonei , tabara a fost amplasata la 4 kilometri de Comuna Baia de Fier , pe raul Galbena . Din tabara de baza in loc ca traseul sa urce pe vale in sus , spre inaltimile Parangului , cum ar fi normal si firesc , traseul de regularitate urca muchia din dreapta vaii si cobora apoi spre Baia de Fier si se lasa inapoi pe firul apei in dreptul Pesterii Muierii , unde a avut loc alpinismul si orientarea . Apoi de aici traseul a urcat pe muchia din dreapta vaii si cand s-a intersectat cu golul alpin si cu inceputul maretiei Parangului , traseul a coborat printr-o zona de toata jena , pentru un traseu intr-un loc ca acesta ,direct in tabara de baza .

Si la orientare au cam facut-o de oaie , organizatorii incurcand dolina cu mamelonul si incurcand codurile posturi . Proba de alpinism a fost singura proba care le-a iesit .

Cand am ajuns la inceputul golului alpin , ne-am rugat de baieti sa ne lase sa mergem si noi pana la releul de la Ranca , care era cam la o ora de mers dus-intors , dar bine-inteles ca cei din acel post , care erau adevarati muntomani , cred ca aveau ceva opt miari la activ , s-au cam revoltat , cum adica nu va place traseul pe care l-am facut . Raspunsul lor a fost ca nu avem voie sa mergem pentru ca acel plai , aparent prietenos ( cel putin mie asa imi parea , no... probabil ca stiau ei ce stiau ) este periculos si ca ei nu isi asuma nici o responsabilitate si daca vom merge ,vom fi descalificati .

Pana la urma ne-am resemnat , ca de tata , n-ai cu cine si am luat-o la vale pe acea « zona super periculoasa » care potrivit celor din post «era plina cu bolovani pe sub frunze » . Bun , versiunea noastra , o coborare infecta prin padure , marcata de ei .Baieti cu toate regretele , nu mi-a placut traseul , no acum imi cer scuze , dar nu va condamn , sigur a fost un traseu frumos .......pentru voi .

Intr-un sfarsit am ajuns in tabara , unde surpriza majoritatea echipelor erau in tabara , ei intorcandu-se direct pe drumul forestier .Ei nu au mai facut partea a doua de traseu si s-au intors direct in tabara , dar nu de buna voie , nu au mai fost lasati de organizatori sa continue de la 4 , pentru ca e periculos , doame fereste ii prinde intunericul pe participanti.
Cat timp fetele si Fredy au repetat cantecele , eu ,Cornel si Iuli ne-am stors creierul pentru un umor .
Pe la 22 a inceput culturalul , care a tinut pana pe la 2 si apoi am continuat ca de obicei , intre prieteni , la focul de tabarasceneta de umorMenestreii :Verde Galati
After party

Duminica dimineata , ziua crosului , m-am trezit ca de obicei cu vreo ora mai repede , deci la 7 , ca de obicei pamantul se invartea cu mine , dar nu am mai castigat ca de obicei. Ma batut Daniel Lupulescu , el facand parte din echipa Romaniei de Alergare Montana , asta descoperind azi ( luni ) vazandu-l pe blogul Corneliei la Calificarile pentru Campionatele Mondiale de Alergare Montana . Stiam eu ca l-am mai vazut pe undeva, dar nu stiam unde , pe blogul Corneliei si la Maratonul Piatra Craiului in 2008, el scotand atunci 4.34 .

Ca de obicei a urmat premierea si drumul spre casa .

Rezultate :
-Teoretice : CPNT 1 –locul 2
-Orientare :Cornel locul 1
-Alpinism :Bejan locul 1 , Daniela locul 1 , Mirela locul 3
-Cultural :locul 4
-Cross : Eu locul 2
-General Trofeu : locul 2
-General in Federatie : locul 1

Din tabara am m-am intors cu cei din Floare De Colt .Dupa ce am plecat am vizitat Pestera Muierii si apoi am venit pe Transalpina . Foarte faina Transalpina , cand va fi gata , va fi mai faina ca Transfagarasanul , insa mai au cativa kilometri de asfaltat , dar nu multi.

Pestera Muierii Transalpina
Lacul Oasa

16 august 2010

Seaca Caraimanului

Cand : 15-08-2010
Cine: eu , Andrei , Iulian si Alex
Traseu : Busteni – Valea Seaca a Caraimanului- Braul Portitei – Jepii Mici -Busteni


De ceva timp , nu am mai facut o tura calumea , cu atatea concursuri , nu mi-a mai ramas nici un weekend liber . Defapt am mai facut ture , dar in cadrul concursurilor , cu arbitrii in posturi , cu timpi limita , cu traseu prestabilit . Cum treaba pe acasa m-a cam retinut in oras , si nu am putut pleca si eu in tabara de vara CPNT , in Cheile Carasului , mi-am propus sa fac duminica ceva tura . Intai ma abordeaza Iuli , ca are chef de ceva tura de bitza , eu ii zic ca nu am chef de bitza si ramane ca facem tura . Apoi m-a cautat si Alex , ca are si el chef de ceva tura , bun pai atunci hai ca mergem .

Crai , Bucegi ... , hmmm , pana la urma ramane Bucegi . Ma gandeam la ceva dintre Braul Portitei – Valcelul Mortului sau Seaca dintre Clai – Braul lui Raducu . Cum n-am chef sa fac o tura prea lunga , ci una asa , mai lejera , hotaram sa plecam cu trenul de 8 .

Ma trezesc pe la 7 fara 20 , si vad ca m-am sunat Andrei din Piatra Neamt pe la 2 si mi-a dat si mesaj . Spunea ca a auzit ca fac tura si ca ar veni si el . Il sun , il trezesc ,si-i spun ca ne vedem in trenul de 8 .

Pe autobuzul de Sacele ,m-am intalnit cu Iuli si Alex . Trenul de 8 , ca de obicei are intarziere vreo ora , si astfel pe la 9 eram si noi in tren . Ne intalnim in tren cu Andrei , zicea ca ar vrea sa mergem pe Seaca dintre Clai , insa mie prin cap mi-a trecut Seaca Caraimanului . Pana la urma ne hotaram sa urcam Seaca Caraimanului , apoi continuam cu Valcelul Mortului , dam la Cruce si coboram pe Valea Alba.

In gara m-am intalnit cu Zen si Sergiu , niste prieteni mai vechi , cu care mergeam pe munte inainte sa intru in CPNT .
Pe la 11 eram pe partia de schi , deci pe la 11 si 10 am intrat pe vale .

intrarea in vale

prima saritoare




cea mai dificila saritoare; am amenajat o balustrada pentru un traverseu

Iuli ramas blocat si asteptand sa vina Andrei sa-l ajute , sa ii lase coarda


Alex iesind din adancuri ;Saritoare cu fereastra , a fost o reala placere sa ma tarasc prin aceasta
Saritoare dupa saritoare , tot castigam diferenta de nivel . Alex era pentru prima dat pe un traseu de genu si Iuli era pentru a doua oara , deci am inaintat destul de greu . Traseul a fost foarte fain , chiar imi doream pustietate , liniste , peisaje unice . Am avut parte si de capre negre si de flori de colt








Eu si Andrei prin firul principal , Alex si Iuli , mai pe stanga , mai pe dreapta , mai o mana de ajutor si astfel am ajuns si in Poiana Vaii Seci.
Din Poiana Vaii Seci ,planul initial era sa continuam spre Cruce , prin Valcelul Mortului . Pana la intrarea spre Brana Portitei facusem 4 ore iar pe ultimele portiuni ne-am miscat foarte greu , deoarece pe Alex il ajunsese oboseala . Vazand cat de mult a scazut ritmul , ne-am dat seama ca o sa mai facem mult pe Valcelul Mortului si astfel ne-am sfatuit cu totii si ne-am hotarat sa ne retragem pe Brana Portitei si astfel prindem si trenul de 7
Valcelul Mortului
Decizia fiind luoata , am continuat pe Braul Portitei , am trecut si pe la Portita si apoi am dat in Jepii Mici , unde fost si noi asimilati de restul civilizatie.Pe cat parea Seaca de pustie si cat era de liniste pe atat de galagioasa si plina de civilizatie era Valea Jepilor

Garofita
floare de colt


Portita


pauza de masa , cu portita in spate
Pe la 6 jumate am ajuns si-n Busteni , ne-am luat bilete, am baut o bere si pe la 8 si ceva am luat trenul de 7 spre Brasov .
In concluzie a fost o tura relaxanta , care m-a scos un pic din traiul cotidian si din stresul concursurilor .