Locatie:Cabana Piatra Singuratica-Masivul Hasmas
Perioada: 19.02.2011-27.02.2011
Dupa o sesiune destul de solicitanta, iata ca a venit si momentul mult asteptat al taberei de iarna.
In acest an, mi-am luat eu pe umeri responsabilitatea taberei de iarna. Dupa mai multe optiuni, s-a ales ca tabara sa se tina la Cabana Piatra Singuratica- Masivul Hasmas.
Sambata- 19.02.2011- Ziua I
Prima zi a taberei a fost destinata caratului echipametelor si mancarii la cabana.
Intalnirea a fost la 4 fara 10 dimineata in gara Brasov.Pentru inceput am fost doar 5, Eu, Cezar, George,Bogdan mic si Iulian.
Pe la 7 am ajuns in Izvorul Oltului, iar de aici am pornit spre Orasul Balan. Cu chiu, cu vai, am reusit sa ne intelegem cu localnici, a caror raspuns la intrebarile noastre, era simplu, “Nemtudom Romano”.Intr-un final am inteles ca este un microbuz, care vine tocmai din Budapesta si are ca destinatie finala Orasul Balan. In Balan, am bagat o conserva de carne si o slana iar apoi am luat-o la deal pe banda albastra. Pe prima panta a traseului, am avut cateva dificultati, deoarece pamantul era foarte inghetat. Aceasta portiune a avut ca rezultat o tranta serioasa, a mea, cu o alunecare la vale de vreo 10 metri, pierderea unui bidon de cola si inca vreo 20 de minute pierdute, in care l-am asteptat pe Cezar, care urca ajutat de piolet.
Pana la cabana am facut cam 2 ore.Aici am facut cunostinta cu domnul cabanier Zoli( botezat de noi, Lee, Zolee), am luat in primire camera cu 9 paturi, ce ne era destinata si ne-am intins putin in pat, deoarece eram veniti, cel putin eu, Bogdan si Cezar, dupa o noapte de nesomn. Prima impresie despre cabana si cabanier a fost una buna. Dupa ce am baut cate 2 paharele de tuica, de la nea Zoli, am luat-o la vale spre Balan, deoarece Craita, Marian si Ruxi, au venit cu masina si au adus mancarea si echipamentul de cocot. De data asta am coborat pe triunghi rosu.
Despre cel de-al doilea transport nu mai spun nimic, oricum ma alinam cu gandul ca nu trebuie sa car si butelia, pentru ca am gatit in bucataria cabanierului.
Restul zilei a trecut repede, fara sa mai facem ceva interesant.
Duminica- 20.02 Ziua II
In aceasta zi a facut prima tura pe Hasmasul Mare, asa credeam noi, deoarece am ajuns pe un varf asemanator cu Hasmasul Mare, care era foarte apropiat de acesta si care avea si o piramida topografica. Cum era si o ceata foarte densa, nici o clipa nu am ezitat sa credem ca acesta era varful.
Zapada a fost din belsug, chiar pulver, ceta era la ea acasa, deci vizibilitate 0, marcajele turistice, inexistente.
presupusul varf
Cum tura a fost destul de scurta si am ajuns inapoi la cabana pe lumina, am urcat si pana pe Piatra Singuratica.
In aceasta zi ni s-a alaturat si Catalinux si astfel ne stransesem 9.
Luni- 21-02 Ziua III
Traseul turei destinate acestei zile a fost prin Hasmasul Mic, catre Poiana Tarcaului. Vremea a fost asemanatoare, cu cea din zilele precedente. Obiectivul zilei, a fost Varful Piatra Ascutita.
Varful Piatra Ascutita
De dimineata a plecat Bogdan mic, dar au venit Andrei Postoaca, Radu, Bejan si Irina.
Seara am sarbatorit ziua lui Postoaca
Marti- 22-02 Ziua IV
Cei veniti proaspat in tabara, doreau sa urce si eu pe varf, asa ca in aceasta zi, am facut din nou tura spre Haghimasul Mare. Nici in aceasta zi, ceata nu ne-a oferit nici o portita de vizibilitate .In tura am fost :eu, Bejan, Irina, Postoaca, Radu si Catalinux.
Pe seara am coborat pana in Balan, eu, Iuli si Postoaca, pentru a cumpara paine si cate ceva de-ale hidratatului.
Miercuri- 23-02 Ziua V
Treziti cu noaptea in cap, am pornit toti, in numar de 12, in cea mai lunga tura a taberei, spre Lacul Rosu, respectiv Cheile Bicazului. Pana in Poiana Alba a mers totul ca uns, dar de aici, cum nimeni nu mai fusese, am luat-o pe o directie gresita, care spre final ne-a decalat cu 90 de grade fata de directia initiala. Greseala mi-o asum, pentru ca am tinut busola in ruxac si am mers doar pe harta.
Pana in ultimul moment am crezut toti, ca mergem bine, pana cand, am dat de un drum de tara, care, in conceptia noastra era DN-ul.Doar atunci mi-a dat in cap sa scot busola si am constat cu uimire ca in loc sa fim la Lacul Rosu, suntem in 3 Fantani.
Aici am vizitat Piros-Barul, adica barul rosu si la indemnarile umor localnici, care oricum stiau doar ungureste, ne-am decis sa urcam pe o vale ce da sus la Piatra Singuratica. Am avut noroc mare cu Postoaca, care ne-a fost translator.
Piros Bar
Prin padure, la deal, a fost destul de urat, se si intuneca, dar cu ajutorul busolei si a harti am reusit sa o scoatem la capat, cu bine.
Seara la cabana, ne-am intalnit cu Anda, Vlad si Luci, care sosisera si ei in tabara.
Joi- 24-02 Ziua VI
Aceasta a fost o zi mai linistita, am facut doar o tura mai scurta spre Canionul Moara Dracului.
In aceasta zi ne-au parasit Marian, Craita si Catalinux, dar ni s-au alaturat Ire, Daniela si Andreea mare, deci am ramas, tot in formatie de 15.
Vineri- 25-02 Ziua VII
George a organizat in aceasta zi o tura catre Hasmasul Mic.
Catre seara, am mai facut un drum catre Balan, insotinudu-l pe Postoaca, care a plecat impreuna cu Ruxi.
La deal am fost insotit de Bogdan mic, care a revenit in tabara, Iulia, Teo si Liviu.
Aceasta a fost cea mai inghesuita seara a taberei, numarul nostru ajungand a 28. Inafara de cei amintiti mai sus au fost prezenti: Cornel, Heea, Marina, Claudiu, Irina Bulgaras, Nicu, Andreea, Pisi, Bejana si Luci.
Sambata- 26-02 Ziua VIII
Refugiul din Poiana Alba
Apoi ne-am intors la cabana, continuand cu ceva schi,inca o urcare pe Piatra Singuratica si un concurs de orientare de noapte pe viza, facut de Cornel. Fiind ultima seara a taberei, distractia a continuat pana tarziu in noapte.
Cu toate ca nu ne-am fi dorit asta, a venit si ziua in care a trebuit sa plecam. Asa ca ne-am facut bagajele, ne-am certat putin cu nea Zoli care intre timp se razgandi-se si cerea bani si pentru cei care au stat la cort si am plecat spre case. Majoritatea s-au intors cu masina, dar 8 ne-am intors cu trenul, unde distractia a continuat.
Cat de inghesuiti
Concluzie: Din punctul meu de vedere, cel de organizator, a fost o tabara reusita, cu toate ca stiu ca au mai fost mici scapari. Eu sper ca toata lumea a fost multumita si tin sa multumesc pentru participare si bunavointa tuturor celor 33 de CePeNeTei, care au luat parte la Tabara de Iarna CPNT 2011-Hasmas.
Cat de tare a fost!!
RăspundețiȘtergere