Spre Bucsoiu

Mai multe poze aici!

Dupa ce am renuntat la un chef, deoarece programasem 2 ture in weekend, am zis sa ma si tin de cuvant. Astfel dupa ce in ziua precedenta, fusesem in Crai,iata-ma Duminica, 7.11.2010 in trenul de 8 spre Busteni.

Cum nu prea s-a anuntat nimeni in tura, trebuia sa merg doar cu Iuli, ma si gandeam, lasa ca vede el ce-l alerg >:), doar ca in timp ce ne intorceam din Crai, m-a sunat Andrei Postoaca,din Sfantul Gheorghe, ca ar vrea sa vina si el, cu inca o fata in tura. Treaba era ca fata venea din Bucuresti si ajungea pe la 9 in Busteni si astfel am mutat plecarea cu trenul de 8, care paradoxal, a inceput sa vina la 8 : )). Pe acest Andrei il cunoscusem asta primavara, prin Crai, pe la Curmatura, cand el era cu un grup mai mare, tot din Sfantu’ (vezi aici )

In final, Postoca a mai venit cu inca o fata din Sfantu’,Stefi, iar fata din Bucuresti, Suzi, a mai venit cu inca o prietena, Cati, plus eu si Iuli, in total 6.

In Busteni am mai facut cateva cumparaturi, eu am baut o cafea, ca eram cam adormit, si apoi am plecat spre Gura Diham. Crucea Caraiman

Muntele Costila, delimitat in stanga de Valea Alba, apoi de la stanga la dreapta, Creasta Vaii Albe,Valea Costilei, Muchia Costila-Galbinele, Valea Galbinele, apoi cea mai din dreapta, Valea Malinului

o brisca-caPana am mai schimbat cate o vorba, cate o impresie, am si ajuns la Gura Diham. De aici a inceput urcarea propiu-zisa.A urmat Cabana Poiana Izvoarelor si Pichetul Rosu, unde am facut o poza de grup.

Pichetul Rosu-cumpana de apa intre Barsa si Valea Prahovei, la nivel mai inalt, intre Valea Oltului si Valea Prahovei

De aici am plecat spre Prepeleac, unde ne-am despartit de Cati. Era pentru prima data pe munte si din cauza lipsei coditiei fizice numai putea continua urcarea. Eu am continuat cu ea pana in momentul in care se vede Malaiestiul, si i-am spus sa ne astepte acolo.

Valea Bucsoiuspre Prepeleac

Planul era sa urcam pe Varful Bucsoiu si pe Omu, iar apoi sa ne lasam in Malaiesti.Dupa ce am lasat-o pe Cati, am reluat drumul spre ceilalti si din neatentie am dat un genunchi de un bolovan,care mi-a provocat o mica julitura, dar o mare pata de sange pe pantaloni.

Andrei Postoaca

Cum ora era destul de tarzie, iar ritmul scadea de la pas la pas, am hotarat sa nu mai urcam pana pe Varf si sa coboram pe Brana Caprelor in Malaiesti.

Cabana Malaiesti, vazuta de pe Brana Caprelor

In amurg

In Malaiesti ne-am reintalnit cu Cati si de aici am luat-o spre Busteni pe Traseul Tache Ionescu, adica tot pe unde am venit. Dupa plecarea din Malaiesti a inceput sa se asterne si noaptea, iar la Prepelac ne-am scos frontalele. catelusii din Malaiesti

Sus la Omu daca esti Dunarea poti s-o privesti

Iar mai jos in Malaiesti poti trai ca in povesti:D

Trebuie sa precizez ca am prins in ultimele 2 saptamani, 4 ture superbe din punctul de vedere al vremii.

Acasa ne-am intors cu trenul de 10 fara un sfert, iar Cati cu intercity-ul de vreo 9, dar care trebuia luat din Sinaia.Iuli s-a sacrificat si s-a dus cu ea pana in Sinaia cu stopul si apoi ne-am reintalnit in tren. Asteptarea de vreo ora a trenului, s-a facut cu ajutorul unui pet de bere, catre care demult ne fugea gandul.

Hai Noroc !