Focul lui Sumedre

Focul lui Sumedru-Valenii de Dambovita- Sfantul Dumitru - Ziua lui Manu

24-26 Octombrie 2009

Pozele ii apartin lui BLR (David Ionut)

Piatra Mare

Data:18-10-2009

Poveste aici:http://cpnt.ro/activitati-cpnt-mainmenu-33/520-raport-de-tura-piatra-mare-18102009

Crosul de toamna -Sacele

Data:17 octombrie 2010

eu-locul I

Cata -locul III

poveseta aici:http://cpnt.ro/activitati-cpnt-mainmenu-33/519-raport-de-tura-crosul-sacelelui--17102009

Maraton Piatra Craiului Salomon 2009

Data:3.10.2009

MPC SALOMON 2009......, astept concursul acesta de un an , editia de anul trecut a acestui concurs a fost primul concurs de genu la care am participat si daca anul trecut cand nu eram antrenat am scos un timp destul de bun 6 ore si 12 minute,cu 20 de minute timp mort , anul acesta trebuia sa ridic stacheta iar dupa ce am pus pariul cu Cornel , sa scot sub 5 ore , toata concentrarea mea s-a indreptat asupra acestui concurs.
Povestea mea din anul acesta a inceput cu aproximativ o luna inaintea maratonului, de cand am inceput antrenamentele . Primele doua saptamani de antrenament au constat in alergari zilnice pe sportiv , cate 20 de ture. A urmat crosul de la carpatia unde am castigat primul loc detasat , apoi a urmat cea mai grea perioada de antrenament , o saptamana de alergari de cate cel putin 20 de kilometri prin Piatra Mare . Antrenamentele s-au sfarsit cu o tura de recunoastere a traseului , pe care am facut in 5 ore 30 dupa modul de cronometraj din 2008. Apoi a urmat o pauza de o saptamana inainte de maraton in care m-am gandit doar la strategii.
Am plecat din Brasov 5 CPNTisti dornici sa scoata un timp cat mai bun la acest concurs.Alaturi de mine au mai fost :Cornel ,Vlad , Gabi si Cata Chitu.
Pe tren spre Zarnesti ne-am spus fiecare ce obiective avem la maraton , obiectivele mele erau simple : sub 5 ore , in primi 10 la categoria mea si in primi 20 la total. Cornel ca sa ma motiveze a inceput sa rada de mine , Gabi imi spunea ca nu am cum sa realizez ce mi-am propus , dar in gandul meu nu aveam alte variante infara de ce-mi propusesem si le-am spus baietilor : lasa ca vorbim noi maine seara !
La sedinta tehnica am aflat ca anul acesta sunt sanse de ploie 80% si nu va mai exista timp mort , deci timpi vor fi mai mari cu 20 de minute. Dezamagire mare , in gandul meu era clar , nu mai aveam cum sa scot sub 5 ore , deoarece la antrenament daca socotim si timpul mort am facut 5 ore 50, dar nu-i nimic , io sunt un luptator si voi trage sa scot si in conditile acestea sub 5 ore.In Zarnesti am dormit acasa la Bogdan , si vreau sa-i multumesc pe calea aceasta.

3 octombrie 2009, ziua cea mare , ne-am trezit pe la 7 , am mancat ,ne-am echipat si pe la 8 jumate am iesit afara. Vremea era urata ,ploua incet dar pe strazile din Zarnesti era forfota mare , aproximativ 300 de persoane imbracate in colanti cu ruxacei cat mai mici , unii cu borste , unii chiar fara nimic , cu bete in maini , se incurajau si-si spuneau bafta reciproc. Si noi ne intalnim cu o multime de persoane cunoscute cu care ne incurajam reciproc , io vorbesc cu Dani Spulber ,ii spun ca vreau sa alerg in ritm cu el , el imi spune ca pleaca mai incet de la start , deci ramane ca o sa ma ajunga el mai incolo , deorece eu vreau sa trag mai tare , n-am chef de imbulzeala. Imi umplu bidonul cu cola , imi da energie , am observat la Carpathian, apoi ma duc la start, m-am pus in rand cu Elena si Alex Fodor , ne-am incurajat reciproc , i-am spus elenei ca am pariat pe ea si pe Silviu Manea , si cum vorbeam noi acolo , se aude :10,9, 8,........
.....3,2,1 START MARATON PIATRA CRAIULUI 2009..... plec la inceput intr-un fel de sprint , prind linia a doua, in fata noastra sunt campionii , au cam 10-15 metri . Aveam bagaj usor, m-am gandit mult pana am ajuns la forma finala a acestuia, aveam o borseta cu o pelerina in ea si bidonul prins de aceasta cu o prinzatoare de schiuri si bete de schi fond. . Aprope de gura raului ma uit in spate , aveam vizibilitate cam 300,400 de metri, nu se mai vedea nici un om, si decid sa mai slabesc ritmul si iau un gel . Intre timp masina de politie s-a retras la gura raului , si de aici libertate deplina , cred ca au fost ultimele momente cand i-am vazut pe primii. Dupa ce am luat gelul am alertizat din nou ritmul de alergare pentru ca nu vroiam sa stau dupa toti pe urcarea spre magura , deorece poteca este ingusta si nu poti depasi.
Urcarea spre magura ....., prima incercare din maraton , alerg prima panta ,nu ma simteam foarte bine , a urmat o portiune scurta de drept , apoi iar o panta , am decis sa nu mai alerg si sa merg sustinut, apoi am iesit din padure si am reinceput alergarea .Trec de magura si-l vad pe Marc , era in fata , am tras mai tare sa-l ajung si apoi am alergat in ritm cu el pana aproape de Casa Folea unde a trebuit sa ma bag dupa niste copacei,pentru ca ma chema natura. La Folea in post , am intrebat din fuga cat e ceasu’ , a trecut o ora fix , pfff ca la antrenament , vroiam sa recuperaz cel putin 10 minute pe portiunea asta. Nu-i nimic recuperez pana-n table. Apoi m-a depasit unul din fratii Mihu , impreuna cu alti cativa participanti . Ajuns in table il intreb pe Pic , care era aici in post , cat e ceasul , imi spune ca trecu o ora jumate , turbez , exact ca la antrenament . Celalat baiat din post imi umple bidonul , iau niste struguri si plec grabit spre saua funduri.
A urmat traseul de cross de la carpatia , l-am facut lejer mancand cate un strugure, apoi de la intersectia cu drumul spre brusturet , am pus betele in valore si cu un mers foarte sustinut am inceput urcarea spre sa. Eram un pic nervos, si urcam repede cu pasi mari , aprope de iesirea din padure ma ajunge Dani ,imi spune ca nu merg bine , sa fac pasi mici, l-am lasat pe el in fata si am mers impreuna pana-n sa.
Ajunsi in sa suntam anuntati , 2 ore si 10 , bucurie majora pentru mine, recuperasem
20 de minute fata de antrenament. A urmat Valea Urzicii , unde dani s-a dus “blana” , m-as fi dus si io , da aveam adidasii dezlipiti in varf , asa ca am coborat mai precaut . Traseul de anul acesta nu urmeaza traseul marcat al vaii , ci au fost amenajate culoare in serpentine , pentru a se evita accidentele. La intrarea in padure intreb de Dani, mi se spune ca e un pic in fata. Apoi pe la cerdac am depasit doi , i-am intrebat de un baiat in combinezon , mi-au zis e aici in fata. Trageam tare ,vroiam sa-l ajung ,sa merg in ritm cu el . La intersectia cu drumul spre Tamas , i-am intrebat pe salvamontistii de acolo cat are Dani in fata , mi-au spus , 5,10 minute. Apoi l-am depasit pe alin tanase din timisoara si l-am intrebat de dani , 5, 10 min in fata. Tot drumul spre spirlea cam asa a fost, numai ca ar mai fi de specificat niste trante cam nasoale , deoarece de la start tot a ploua si stanca era uda. Aprope de Spirlea , in fuga mea nebuna , am intrat in vorba cu un tip ,apoi cand am ajuns la refugiu , am salutat si ‘blana ‘ spre plaiul foi . Cand a vazut ca nu m-am oprit , tipul cu care alergasem , a inceput sa strige dupa mine :stai sa bei niste apa.Eu i-am spus ca-n plaiu foii ma opresc , in gandul meu , nici acolo.
Coborand spre in vale la Spirlea m-am intalnit cu unul dintre cei doi greci din echipa salomon prezenti la maraton. Amandoi aveau palmares uimitor in spate, asa ca m-am mirat ca m-am intalnit cu el. Era saracu ratacit , in loc sa coboare pe vale , el urca , am strigat dupa el , i-am spus ca nu merge bine , i-am spus sa mearga pe langa rau in jos. Apoi am luat-o calumea la fuga spre plai . Dupa bariera , dupa ce incepuse platu ceva nu era bine , incepuse sa ma ia crampele la gamba si sa ma doara un genuchi . m-am opropit sa-mi aranjez genunchiera, care era acum un fel de soseta . Aici mi-am dat seama ca nu-l mai pot ajunge pe dani si ar fi cazul sa nu mai trag prea tare ca mai e mult pana la finish . Intre timp m-au depasit grecu si tipul care s-a oprit la refugiu, iar aproape de Plaiu Foii m-a mai depasit inca un concurent.

In post nu prea aveam de gand sa stau , dar erau prea ospitalieri , au sarit pe mine , mi-au dat ceai cald, mi-au umplut bidonul cu ceai, m-au pus sa mananc. Pana mi-au umplut bidonul si mi l-au arajat la borseta am mancat un ciorchine de struguri , apoi mi-am bagat in buzunaru de la tricou vreo doua bucatele de cas, si am plecat din post in alergare usoara mancand niste struguri.Au urmat vreo 10 minute de alergare usoara pe drumul spre zarnesti .Cand am ajuns in postul de unde incepe urcarea spre diana, m-am intalnit cu nicu si andreea , stateau aici in post. Andreea cand m-a vazut era extrem de bucuroasa ca-s printre primi, :D facem echipa la anu in Carpathian .
Valea Ursilor ......, in general trebuie sa cenzurezi vorbele concurentilor despre bucata aceasta din traseu. Imi aduc aminte de anul trecut , ca pe portiunea asta m-au depasit vreo 10-15 si am facut zeci de pauze , mergeam cate 10 metri si ma tranteam jos. Dar anul acesta situatia s-a schimbat , la antrenament o facusem in 40 de minute , atat ca trebuia sa fiu prudent ca ma amenintau crampele care le avusesem spre plaiul foii. Mi-am adus aminte de vorbele lui Dani « pasi mici » si incet am luat-o la deal , intai l-am depasit pe tipul care m-a depasit aprope de Plaiul Foii, apoi m-a depasit Alin Tanase , urca cu pasi mari si foarte repede. N-am avut nici un fel de probleme , ma simteam excelent si urcam foarte bine , am mai depasit inca un tip si apoi l-am luat si pe grec aproape de diana.
Ajuns la diana , am aflat ca facusem 4 ore 10 de la start si 40 de minunte din Plaiu Foii , adica vreo juma de ora pe urcare , am intrebat de Dani si fireste 10 minute inainte . Din diana am coborat destul de precaut , nu am coborat in stilul meu , deoarece stiam ca din chilii mai sunt 8 kilometri si acolo trebuie sa dau totul din mine. Pana in Chilii am luat vreo 2 trante si cand am ajuns in post timpul meu era 4 ore jumate. N-am vrut nici aici sa stau in post , dar ma tinut Bogdan de la parc, mi-a dat un ceai si am luat un chiorchine de struguri. Nu era timp de stat , stiam ca grecu e in spate si ca el ar putea fi mai bun pe plat , stiam ca are foarte multa experienta , ma gandeam ca ar putea sa sprinteze pe ultimi 8 kilometri. Dar nu puteam sa-l las sa ma bata , nu la mine acasa , nu in unul din muntii mei de suflet, nu puteam . Mi-am pus in cap trebuie sa alerg cat mai tare , nu mai e mult . Imediat dupa post am mai depasit inca un particapant. Niciodata nu mi s-a parut asa lung drumul acela , ba da , mint, anul trecut mi s-a parut dublu.Pana la finish am alergat ca disperatul intr-una.
La intrarea in Zarnesti i-am auzit pe Luci si Iulia , strigau l-a mine . I-am recunoscut dupa voce , nu mai vedeam bine , vedeam doar drumul , cand eram aprope de finish am inceput sa aud fluieraturi si pu-uri , toata lumea de acolo ma aplauda, aud ‘bravo baiatule , bravo’ spus pe un ton foste entuziast , ma uit la cine striga , era Dani , nimic nu mai conta , am trecut linia de sosire victorios , mi s-a oferit ceai fierbinte , lumea ma felicita , dupa vreo jumate de minut am inceput sa-mi revin .Am vazut-o pe Iulia Demeter ca tinea evidenta cu cei sositi , merg la ea si-mi spune locu 14 la general , timp 5 .03.09. Atat de aprope ! Dar mi-am dat seama ca asta ar fi un fel de 4.43 in modul de cronometrare de anu trecut . 1 ora jumate progres, perfect !
Cand mi-am revenit un pic am intrebat de Dani ,4 ore 54 , exact acele 10 minute pierdute pe Valea Urzici, pe care nu le-am putut recupera, deci totusi am mers in ritmul lui , numai ca eram la 10 minute in urma , e perfect!
Rares a scos 4 ore 40 si a venit pe locul 7 la general si pe 4 in categoria 18-29 ani, si pe calea asta vreau sa-l felicit si sa-i multumumesc pentru betele de fond .

Am mai stat vreo jumate de ora la finish, ma tot intrebam ce fac baietii nostri , baietii din CPNT, stiam ca au o lupta grea de dus, stiam ca starea potecilor se deterioreaza de la participant la participant. Eu am avut parte de poteci bune , dar totusi sunt aproximativ 300 de participanti. La un moment dat am inceput sa tremur asa ca m-am dus si am facut un dus fierbinte la sala de sport, m-am schimbat si apoi m-am intors la finish. Asteptam sosirea si celorlati baieti.
La un moment dat vad in capatul strazi un concurent slabut , cu tricou verde , e Cornel !
Bravooo !Puuuu ! Bravooo ! Hai Cornel ! A concurat foarte bine 6 ore si 5 minute.Ne-am felicitat reciproc ,si mi-a spus ca am castigat pariul. Apoi si-a facut aparitia Cata Chitu cu 6.22. Felicitari si lui a fost primul concurs de genu , si ii urez sa o tina tot asa ca e pe drumul bun. A urmat Gabi cu aproximativ 6 ore jumate si Vlad cu , sper sa nu ma insel , 6.44. Felicitari CPNT , a fost reprezentat cu succes.
A urmat pasta party , premierea ,locul 8 la categoria 18-29, zeci de felicitari si inapoi acasa . Urmeaza peste 2 saptamani duatlonul. !
Ulterior pe siteul oficial am aflat ca sunt pe 9.

Acest articol a aparut si in Revista Invitatie In Carpati din Ianuarie 2010

Descarca aici

http://maratonpiatracraiului.blogspot.com/

Trofeu Carpatia- Piatra Craiului

Data:18,20-09-2009

Tabara de baza: Stana din Poiana Funduri

Povestea aici:http://cpnt.ro/activitati-cpnt-mainmenu-33/500-raport-de-tura-trofeu-carpatia-piatra-craiului-2009

Cultural:

-imnul:http://www.youtube.com/watch?v=1in0XcrCxnk

-zori de zi: http://www.youtube.com/user/cpntisti#p/u/8/oQJPTBBBYXk

-cantec nou:http://www.youtube.com/user/cpntisti#p/u/12/41CSwAsb72o

-noi suntem brazii tai:

http://www.youtube.com/user/cpntisti#p/u/11/wBLHPtjKQ6k

-umor:http://www.youtube.com/user/cpntisti#p/u/10/8S3COTITc9g

CPNT I

locul I cros



cultural
locul I cros- echipe

locul I cros si zona

dupa munca si rasplata

Tabara de vara- Retezat- Bucura

piratul la el acasa

Tabara de baza :Lacul Bucura

Activitati:
22: P.Pelegii-Lacul Bucura
23:Vf.Retezat-Vf Bucura
24:Vf.Peleaga-Vf.Papusa-Valea Rea
25:Peretele Bucurei- cocotz
26:Vf.Papusa-Portile Inchise- Vf.Custura-plaiu mic
27:Vf.Papusa-Portile Inchise-Cabana Pietrele-Cabana Gentiana
28:Vf.Judele-Zanoaga-Muchia Slavei
29:Retezatul mic:Piatra Iorgovanului-Lunca Berhina- Muchia Slavei

30:Lacul Bucura-Poiana Pelegii

din nou ii cer scuze lu duracell ca i-am stricat poza

inapoi acasa

Carpathian Adventure- Fagaras/ Cindrel

Data:12,16-08-2009

Tabara de Baza Cisnadie

http://ca9.carpathianadventure.ro/

spre Cisnadie

In continuare relatarea lui Cornel despre acest Concurs:

…octombrie 2008…inca nu mi-am revenit dupa abandonul din CA-Piatra Craiuluiz. Aveam o echipa competitiva si totusi inevitabilul s-a produs …a trebuit sa ne recunoastem invinsi. Macinat de ganduri si strategii am inceput sa gandesc urmatoarea editie, iar primul lucru a fost sa gasesc echipa cu care sa atac Carpathianul. As zice ca e usor sa-ti faci o echipa si sa termini, insa nu mai pot sa concurez cu ideea „doar sa termin”, trebuie sa fiu acolo la bataie, nu ma mai pot multumi cu putin. Primul compromis a fost inscrierea la amatori, la tura scurta (mult mai usor) unde conurenta avea sa fie dupa parerea mea mult mai mica. In decursul urmatoarelor luni aveam sa construiesc echipa ce trebuia sa reprezinte CPNT Brasov la Carpathian Adventure. Mi-a fost mult mai greu decat in ceilalti ani, deoarece lumea s-a concentrat pe alte competitii, astfel ca am alcatuit o echipa inedita (putini ne-ar fi dat sanse sa terminam...mai ales ca CPNT 2 anul trecut a avut o echipa super buna la amatori). Balan „o adevarata forta a naturii”, Gabi Munteanu „o surpriza placuta la concursuri pt noi mai ales la mountainbike” si Cosmina „micuta bataioasa de la Truly” aveau sa fie coechipierii mei la aceasta editie. Am plecat miercuri 12 august cu personalul de Sibiu catre tabara de baza din Cisnadie unde era tabara de baza si unde trebuia sa ne intanim cu Cosmina pe care colegii mei nu o cunosteau si cu care nu mai fusesem niciodata intr-o tura montana. Multi ar fi zis ca m-am hazardat cand am ales-o pe ea, dar am monitorizat-o la majoritatea competitiilor din ultimii doi ani.

Dupa o mica transbordare la Arpas si un drum in duba sponsorului oficial al nostru Carpatica Impex Sibiu, am ajuns fara emotii la Cisnadie. A fost necesara o tura de incalzire pe bite pana la Turnu Rosu ( 20 km) pt a lasa acolo mountainbikurile ( Turnu Rosu era CP de start in bike). Ne-am intors in Cisnadie, am mancat la un restaurant numa bunataturi stiind ca in urmatoarele 2 -3 zile nu vom mai manca nimic...macar acu sa se simta si stomacu rasfatat Apoi in tabara ne-am intalnit cu Cosmina si dupa sedinta tehnica ne-am apucat de strategie. Tura montana era mai mult creasta Fagarasului asa ca nu aveam sa ne ratacim, mai ales ca Balan facuse recunoasterea la inceputul anului. Tura de bita arata naspa pe portiunea de inceput...fiind tot ceva traseu de creasta dar apoi erau aproape 60 km de coborare. Singura problema o reprezentau timpii limita de la pluta si rapel, care mai puteau schimba cursul jocului. Am hotarat ca daca ajungem pe la 3 noaptea din tura de trekking in tabara sa dormim pana la 5 si apoi sa tragem cat putem la bite stiind ca nu e punctu nostru forte si ca pluta (o estimasem la 6 ore) o sa fie piatra de incercare. Important era sa ajungem la rapel in timp util.

Joi dimineata am fost transportati catre start la Balea Cascada impreuna cu celelalte 32 de echipe. Nu stiu ce e in mintea celorlalti insa io sunt bantuit de o multime de scenarii. Cosmina are bagajul foarte mic ( rucsac si camelbag). E un lucru important, sunt bucuros ca s-a integrat repede in echipa si nu a avut nimic de comentat (daca s-a hotarat in echipa ca fata sa nu care....nu a carat. Punct). 7.30....start...Getica, Vifor pleaca in alergare. La fel si „Are We There Yet?”(echipa lu Cata Andrei)...inca cateva echipe cu un ritm destul de alert Cetatea Brasovului si Iasi Bike. Road Runners a lui Ruxi si Geo rateaza startu, dar eram convinsi ca o sa recupereze. Noi mentinem un ritm bun...suntem undeva in jumatea plutonului. Ca si Balan sunt de parere sa trecem un pic mai in fata sa evitam inghesuiala. Asa ca incet incet pe urcare trecem usor de cate o echipa, doar pe portiunile de coborare mai trec echipe de noi in alergare...dar care nu vor rezista mult. Se urca pe valea Doamnei catre lac la primul CP si apoi mai sus. Suntem foarte atenti la Cosmina, sa nu o suprasolicitam...mergem destul de repede cu toate ca nu ne dam seama. Ajungem in CP1 (lacul Doamnei) suntem pe 6. Un lucru bun, stampilam...bem un pic de miere cu lamaie si la drum. In fata noastra sunt Iasibike, trag de ei cat pot, nu prea bine...nu cred ca vor rezista. In spatele nostru la vreo 5 minute e coloana de echipe...trecem de Iasibike si ajungem in Saua Doamnei de unde tre sa ne gandim cum abordam spre lacul Capra. Am observat ca urcam foarte bine, mai ales ca nu alergam coborarile...asa ca atacam varfu Paltinu. In fata is Cetatea Brasovului (cu Cata Bejan...suntem vecini de bloc...am facut ture pe munte impreuna). Ma bucura cand vad echipe din Brasov la competitii. In scurt timp trecem de Paltinu si ne lansam inspre Capra. Aproape de lac observam pe curba de nivel pe Getica si apoi Lumea Pierduta, deja trecusera de post. Getica o au pe Silvia Murgescu (super tare tipa – ne va fi greu sa ne batem cu ei. Io zic ca ei sunt favoritii). Lumea pierduta la 5 minute dupa ei (alta echipa tare – fratii Mihu si ciclistii Campean-Horatiu si Roxana). Ma gandeam ca macar la trekking sa facem o figura buna....ca majoritatea echipelor erau bune la bita. Ajungem in Capra odata cu Cetatea Brasovului...ne hidratam, iau o gura de sandvis(din cele 4 care le aveam) si ...mai departe spre Caltun. Plecam inaintea colegilor din Brasov...deja incep sa para si celelalte echipe. Nu mai urcam in creasta, prindem o brana ce urmeaza curba de nivel si trecem pe sub Paltinu pana in sa. Suntem pe 4...suntem motivati, insa in fata sunt echipe de top. Primii sunt Vifor (din Cisnadie)...au avantajul ca stiu zona foarte bine. Tragem tare, mergem pe Lespezi...Caltunul nu trebuie sa fie departe. In spate ne urmaresc indeaproape Cetatea Brasovului...ajungem la Caltun in jur de ora 12. Suntem in grafic. Viforu a mai pierdut din traseu si sunt la 10 minute in fata noastra, lumea pierduta vreo 25 si Getica primii la 40 min. Oare cat o mai rezista Silvia...ea duce trena, cel putin asa mi s-a parut. La noi, Cosmina e in forma, merge, nu are probleme cu genunchii...iar mie si lu Balan betele par inca 2 membre in plus. Pot spune ca am urcat numa in maini fara a solicita picioarele. Suntem destul de odihniti, Gabi un pic obosit (lipsa betelor l-a solicitat mai mult). Plecam catre Negoiu, intram pe Strunga Dracului ca e mai scurta si mai spectaculoasa. Nu strangem betele, inaintam asa sa nu pierdem timp. Destul de mare inghesuiala pe Strunga dar turistii ne fac loc si ne ureaza succes. Am ajuns pe Negoiu...io zic repede. Se merge mult mai rapid decat m-as fi asteptat. Discut cu Balan...si e de acord ca putem ajunge pe lumina la Turnu Rosu. Imi zice ca stie bine traseul pe Saua Corbului , Chica Pietrelor ceea ce ma linisteste. Negoiu...Acul Cleopatrei...Custura Saratii...atacam repede...cataram cu bete...fara bete....trebuie sa iesim in Serbota. Multi turisti straini in Fagaras...nu ne pasa noi alergam mai departe. Gabi pare din ce in ce mai obosit...io ii zaresc pe Lumea Pierduta...au maxim 10 minute...Cosmina nu are probleme...Balan parca e la plimbare. Ajung in Serbota, l-am prins pe unul din gemeni. E surprins ca i-am ajuns...dar nu foarte suparat, ca doar suntem prieteni. E suparat ca unul de-al lor e un pic accidentat. Le uram bafta, ei pleaca...noi mancam sa ne revenim dupa efortul depus. Nu ii lasam sa se indeparteze prea mult...si plecam si noi. Balan ii da betele lui Gabi...coboram Serbota...inaintam...trecem de refugiu Scara...e cam ceata. Nu reusim sa ne apropiem de Lumea Pierduta si totusi ei au un om care merge mai greu. Dar si ritmul nostru a scazut...Gabi e tot mai in urma, Balan e cu el, il supravegheaza. Cosmina e ca la inceput, m-ar depasi, dar tre sa asteptam pe ceilalti. Balan tot se apropie de mine zicandu-mi...”Ce chef am de un alergat”...il inteleg, dar mai e mult. Ajungem la Avrig la 2 minute de Lumea Pierduta,sunt si ei obositi.

E ora 16.00 (s-ar putea sa ma insel)... Getica si Vifor au aproape o ora in fata nostra. Ne batem pt locu 3 cu Lumea Pierduta...Ei pleaca primii si se opresc la izvor. Noi mai stam sa ne revenim. As pleca, as alerga (sigur si Balan ar face la fel) dar ne-am omora echipa. Stam cam mult, aprope 20 minute...vedem o echipa ce coboara din creasta catre CP din lacul Avrig. Plecam...stresati de ideea ca am stat prea mult. Mai avem un CP si apoi Turnu Rosu. Urcam prima panta...ajungem sus, cei din spate trec prin post cu o repeziciune fantastica si urca de parca acum a inceput concursu. Suntem bantuiti de ideea ca pierdem si locu 4. „Cum dracu si-au revenit asa repede Cetatea Brasovului”...tragem tare...Balan nu mai poate sta cu Gabi...il „mananca” vrea sa alerge sa duca trena. Il oboseste mult sa stea ultimu. Cosmina isi vede de treaba, e in ritmul ei. Exact ca la inceput, nu a incetinit deloc. Ai zice ca s-a mers in ritmul ei. Greu de zis...erau portiuni de urcare in care ma chinuiam sa scap de ea...sa pun diferenta...insa era ca un scai dupa mine...tot respectu...ne-a uimit rau de tot. Intotdeauna ne-am pus problema ca fata e omul cel mai slab. Cosmina ne-a aratat ca nu e neaparat asa. La un moment dat echipa din spate s-a oprit...de ce?...ca doar erau la 3-4 minute dupa noi. Pana in saua Corbului erau numa plaiuri...insa nu ne puteam distanta de ei...si nici nu ne putea apropia de Lumea Pierduta. Aproape de CP ne dam seama ca ne-a alergat Grindu (prima echipa de la avansati – au mers extraordinar). Am intrat aproape deodata in CP...insa ei erau mult mai relaxati.

E 7 seara....Lumea Pierduta are 15 minute avans. Ultima coborare, ma durea genunchiu drept, dar nu conta ...mergem in bete. Si Balan era un pic macinat de durere...mersese o gramada fara bete. Doar Cosmina era undeva la 100 m in fata nostra. Mergea de parca acu incepusem competitia...si nu acum 12 ore. Am marit ritmu...si i-am prins iar pe Grind...mai erau 5 km si intram in tura de bita. Incredibil ...cine si-ar fi inchipuit. Luati de val ...impreuna cu Balan incercam o strategie fara dormit sau cu dormit in padure in traseu pentru ca sa nu pierdem o gramda de timp. Au urmat cateva certuri cu Gabi ( sper ca pana la urma constructive) in urma carora am luat decizia sa dormim in CP Tabara de Baza. La 20.34 am intrat in scoala generala din Turnu Rosu si ne-am apucat de echipat bitele. Pe la 21.00 am plecat spre urmatoru CP din Cisnadie...la vreo 2 minute de Lumea Pierduta. Ne vazuseram de atatea ori pe traseu incat am devenit buni prieteni. La iesirea din Turnu Rosu ne-au asteptat....ca sa mergem impreuna pe sosea pana in CP Cisnadie. Asa am facut...pentru cateva momente uitaseram de competitie ( doar eram echipele de pe locu 3 si 4...ar fi trebuit sa ne batem pt podium). In afara de cateva pietre aruncate de cativa tiganusi din Talmaciu si injuraturi la adresa noastra...ca doar asa e in Romania, sportivul nu mai e apreciat...nu am avut probleme si am ajuns la 22.42 impreuna cu Lumea Pierduta in CP tabara de baza.

Am mancat, am stat de povesti si am plecat la 2.34 cu mountainbiku in sens invers ca sa scapam de pluta. Iarasi...am estimat gresit si am mers prea repede (era o urcare de 30 km), astfel ca la 4.30 am ajuns la rapel impreuna cu echipa Fata si Mosii de la avansati (acesta se dechidea la 5.30). Precizez ca plecaseram impreuna din tabara de baza. Am scos foliile de supravietuire si am incercat sa mai dormim vreo 1 juma, reusind sa intram in proba pe la 6.30. Am plecat catre pluta la ora 7.00, si de aici a intrat in schema „forta naturii” (Balan)...care a tras fata pana la pluta. A mers fantastic, asa ca am ramas de caruta fiind cel mai slab din echipa in conditiile in care Balan tragea la fata! Cand am ajuns la pluta doar Vifor erau pe lac si Fata si Mosii. Era clar ca Vifor vor castiga urmati de Getica. Pentru locu 3 inca bataia era mare. Deocamdata eram noi insa ne suflau in ceafa echipe de ciclisti. Ne-am chinuit un pic cu pluta...pierzand mult timp (2.15). Chiar daca am iesit din apa pe locu 3, la plecarea spre varfu Muncel am fost depasiti de Lumea Pierduta si foarte curios de Garage Racing ( care a profitat de timpii limita...avand un timp slabut la trekking). Eram pe 5...un pic demoralizati mai ales ca mai urma o urcare de 18km pana in Muncel. Am luat un activator si...foarte curios am reusit sa stau langa echipa pana sus in post. Balan a tras non stop la bita Cosminei...astfel ca am avut un ritm foarte bun pe urcare. La vreo 15 minute de CP ne-am intalnit cu Cetatea Brasovului care faceau traseul in sens invers. Am realizat pentru prima oara ca putem iesi din primii 5 si ca strategia nostra nu avea sa fie castigatoare (trebuia obligatoriu sa mergem pe partea cealalta, era mult mai rentabil in conditiile in care suntem buni la carat sau impins bite). Am incercat sa fortam sa ajungem la CP de unde incepea coborarea ...ca sa mai recuperam si noi ceva. Ca ghinionul sa fie complet in CP 8Muncel a inceput ploaia. Traseul umed plin de bolovani a inceput sa ne puna probleme la deplasarea pe biciclete. Dupa 15 min din post deja nu se mai putea merge pe ele. Pe poteca curgea un mic paraias care te obliga sa fii in apa pana la glezne. Frustrarea foarte mate pt cei doi ciclisti din echipa (Balan si Gabi) care s-au straduit cat au putut de mult sa mearga pe ea. Indicatoarele care aratau inca 7-8 ore care destinatie...ne-au demoralizat din ce in ce mai mult. Ne-am mai suit pe bite la Tomnatic si apoi pe plaiurile care duceau la Rosengarden dar numai pe urcare. Am incercat sa coboram pe poteca inierbat si mocirlita, insa dupa 3-4 trante a trebui sa ne lasam pagubasi. Ploaia, traseul innamolit ne-a demoralizat total, astfel ca pe ultima panta catre CP Rosengarden Balan ne striga cu un zambet care nu era a lui...”Mergem cu 2 km/h.....ba nu ..cu 2,3km/h” Am impins la bita de mi-a venit acru...ce sa mai zic de Balan care impingea la doua bite. Cosmina era destul de obosita ...ca si noi de altfel...insa tragea de ea de parca era ultima 100 de metri. Chiar daca ne mai ziceau cate unii ca o echipa e la 10 minute iar cealalta la 15....eram vlaguiti si tinta era....”Sa terminam odata concursu asta!” Am ajuns si la Rosengardem dupa cateva cazaturi pe panta din fata refugiului. Lumea Pierduta si Garage Racing se distantasera 45 min-1 ora. Eram convinsi ca si Cetatea Brasovului pe partea cealalta erau mai castigati. Am atacat varfu Magura...noroc ca a incetat ploaia...Balan era incredibil...impingea bitele alea de parca avea o presa de haltere de sala care trebuia impinsa. In momentele alea il asemanam cu Dani de la echipa Grind. Ajunsi pe varf...am ales varianta cea mai proasta....cruce rosie catre Cisnadie 3 ore...asa scria pe indicator. Dupa 20 minute a disparut crucea rosie...devenind albastra...si nu de la oboseala...asa ca ne-am mai intors 10 minute sa intram in traseu. Traseul s-a dovedit a fi de fapt o poteca normala de munte prin padure...Am tras de bitele alea ...nici nu va puteti inchipui. Si padurea aia nu se mai termina...cred ca am injurat in gand de nu ma mai spovedeste nici un popa. Am ajuns intr-un final la drumul forestier de KTM pe care ar fi trebui sa coboram. Oricum nu am pierdut decat o ora si ceva .

Am intrat in Cisnadie impreuna cu echipa cu care am plecat in aventura de dimineata...Fata si Mosii (avansati). Parca oboseala acumulata a disparut dintr-o data...eram foarte vioi...si dupa inca o cazatura de final ( lipsa franelor de spate )....am ajuns la sosire la 19.59....dupa 35ore si 39 minute. (pe locul 6) Felicitari Balan, Gabi, Cosmina meritati tot respectu. Multumim echipei Lumea Pierduta...pt ca ne-a oferit o lupta corecta pana la final. Multumim oamenilor suport Anda, Adi si Irina pt voia buna cu care ne-au asteptat. Multumim sponsorului...care ne-a adus pepenele si bananele de care aveam nevoie dupa trekking ( si pt transportul catre tabara)...multumim CPNTistilor care ne-au sustinut de acasa....si tuturor concurentilor fara de care nu ar exista competitia.

Cornel Spiridon- CPNT

http://cpnt.ro/activitati-cpnt-mainmenu-33/494-raport-de-tura-carpathian-adventure-2009

http://inamicu-cpnt.blogspot.com/2009/08/carpathian-adventure-2009.html

ininte de start

Saua Doamnei , ne hotaram care traseu ar fi mai bun

asteptand sa se dea drumul la rapel (dupa aprox 20 de ore de concurs)

CPNT- locul VI - amatori - timp 36 de ore
podium profi

echipa CPNT din 2009:Cornel, Cosmina, Eu si Gabi